| Pages in topic: [1 2 3] > | Calitatea traducerilor oferite de traducătorii din România... Thread poster: Astrid C
|
|---|
Astrid C 
Romania
Local time: 02:33
English to Romanian
+ ...
Buna tuturor,
sunt cam revoltata de calitatea traducerilor oferite de traducatori i din Romania, mi se pare ca multi traducatori chiar cu zeci de ani de experienta s-au obisnuit sa faca traduceri alandala si pline de greseli, despre care ei insisi cred ca sunt excelente!
De curand la firma mea am facut o selectie generala de traducatori, ale caror CV-uri trebuie sa spun ca m-au impresionat, sau cel putin "promiteau" seriozitate, calitate, experienta, duble sau triple s... See more Buna tuturor,
sunt cam revoltata de calitatea traducerilor oferite de traducatori i din Romania, mi se pare ca multi traducatori chiar cu zeci de ani de experienta s-au obisnuit sa faca traduceri alandala si pline de greseli, despre care ei insisi cred ca sunt excelente!
De curand la firma mea am facut o selectie generala de traducatori, ale caror CV-uri trebuie sa spun ca m-au impresionat, sau cel putin "promiteau" seriozitate, calitate, experienta, duble sau triple specializari, etc etc. si tot ce se promite de obicei in astfel de cazuri.
Deja imi frecam mainile si de abia asteptam sa primesc testele.
Le-am primit si... din 200 de testati doar 5 au trecut testele. Suna bine, nu?
Motivul respingerii: tot felul de greseli grosolane de limba romana, dezacorduri, omisiuni, (probabil pe baza principiului lui Murphy ca daca nu stii cum se spune la cuvantul respectiv, mai bine nu-l mai tradu deloc, ca traducerea va avea sens si fara el...) ortografia varza, stilul in pom, terminologia in aer.
Ca sa nu va mai povestesc cu ce ma confrunt in fiecare zi in care revizuiesc zeci si zeci de pagini ale unor traducatori care deja au trecut aceste teste... si tot fac greseli.
Nu prea inteleg cum fac unii traducatori sa traduca fara a consulta materialele de referinta, fara sa consulte indicatii sau glosare care li se pun la dispozitie mura-n-gura, doar sa se uite pe ele.
Si iarasi nu inteleg de unde moda asta sa te pui la calculator, scrii 20 de pagini pe zi cum or iesi si apoi le trimiti la client? Nu a auzit nimeni de revizia propriei traduceri? de spellchecker?
Si in plus mai erau si revoltati ca le-am trimis corecturile si ca apareau atatea greseli semnalate...
Am vazut un fir de discutii pe forum despre salariile oferite traducatorilor si toata lumea se plange ca traducerile se platesc prost. Dar se intreaba oare cineva "dar oare eu ce calitate ofer? merit eu un salariu de xxxx euro?"
Ori suntem noi prea carcotasi aici la firma si vrem mai mult decat se poate, ori au fugit toti traducatorii buni la institutiile UE?
Oare de unde provine practica asta de a traduce prost?
Astrid
[Editat la 2007-08-17 17:12]
[Editat la 2007-08-17 17:13]
[Titlu editat de un membru al personalului sau de un moderator 2007-08-19 13:59] ▲ Collapse
| | | | Radu2007
Local time: 02:33
Italian to Romanian
+ ...
Poate ne propuneti si noua un set de teste...eu sunt de acord pentru limba italiana. Daca ar mai fi si corectate...ar fi super. Dar cine sa faca aceasta corectura?
| | | | Lucica Abil (X)
Romania
Local time: 02:33
Italian to Romanian
| Unde au dispărut traducătorii? | Aug 17, 2007 |
Nu spun traducătorii buni deoarece traducătorii pot fi buni sau, cei aleşi, excelenţi. Restul nu contează şi, oricum, poartă alte denumiri...
Nu ştiu ce sau cum fac alţii, dar eu, în principiu, nu lucrez cu agenţii din România. Ca să fiu sinceră, am răspuns cândva la unele cereri de oferte, dar nu am primit niciodată vreun răspuns. Cum nu am primit nici de la unele agenţii din străinătate. Probabil tarifele mele păreau astronomice, deşi se încadrează în med... See more Nu spun traducătorii buni deoarece traducătorii pot fi buni sau, cei aleşi, excelenţi. Restul nu contează şi, oricum, poartă alte denumiri...
Nu ştiu ce sau cum fac alţii, dar eu, în principiu, nu lucrez cu agenţii din România. Ca să fiu sinceră, am răspuns cândva la unele cereri de oferte, dar nu am primit niciodată vreun răspuns. Cum nu am primit nici de la unele agenţii din străinătate. Probabil tarifele mele păreau astronomice, deşi se încadrează în media europeană.
Un posibil răspuns la întrebarea dnei Costea poate fi acela că traducătorii nu răspund la cererile de oferte ale agenţiilor din România deoarece ştiu că sunt „prea scumpi” pentru ele.
Cu privire la calitate, pot spune că a trebuit să traduc de la zero toate textele pe care le-am primit spre revizuire. La fel ca dna Costea, şi eu sunt uimită să văd „traduceri” făcute fără o minimă pregătire în domeniu, fără cercetare şi fără respectarea terminologiei consacrate/validate. Ca să dau doar un exemplu, mi-a fost dat să văd traducerea după ureche a titlurilor unor documente UE, deşi traducerea oficială era la doar un clic pe Google Nu mai vorbesc despre gradul de cunoaştere a limbii române că îl trezim pe bietul Caragiale!
La întrebarea „Oare de unde provine practica asta de a traduce prost?”, aş răspunde, la fel ca mulţi alţi colegi pe diversele fire ale acestui sit, cu „primeşti cât plăteşti”.
Toate cele bune, Lucia ▲ Collapse
| | | | lucca
Romania
Local time: 02:33
English to Romanian
| Unde ne sunt translatorii (ştiu, se spune traducătorii) | Aug 17, 2007 |
Astrid Costea wrote:
Oare de unde provine practica asta de a traduce prost?
Este o întrebare pe care mi-am pus-o şi eu. Cred că "atmosfera" destul de generală de superficialitate şi lipsă de rigoare contribuie mult. Ţara lui "merge şi aşa". Se adaugă calitatea învăţământului (atât liceal, cât şi universitar).
Am citit pe forum lucruri foarte frumoase despre unele facultăţi de limbi străine, dar mai mult despre germană şi mai puţin (dar nu deloc!) despre engleză. Secţiile specializate în traductologie (ce frumos sună!) sunt puţine, chiar dacă sunt câteva excelente, se pare. Cultura generală a absolvenţilor este, de cele mai multe ori, abysmal. Asta este, şi se cunoaşte (chiar şi la ProZ). Comoditatea şi mersul pe linia minimului efort sunt foarte des regula. Să nu mă refer decât la KudoZ. Se pun întrebări pe care le-ar rezolva o minimă căutare pe Google sau chiar şi numai într-un dicţionar bun. În unele cazuri, cred că punerea întrebării durează mai mult decât căutarea răspunsului cu forţe proprii.
Un al doilea grup de motive ar fi legat de faptul că multă lume nu ştie cum trebuie să fie o traducere de calitate. Am văzut lucrări de diplomă, chiar şi de doctorat, care, fără să fie traduceri, erau catastrofale nu numai sau nu atât din pdv al conţinutului, cât al formei, prezentării. Se pare că nimeni (chiar aşa?!) nu mai învaţă pe nimeni cum trebuie să arate o lucrare "bună de predat". Nici măcar profesorii nu ştiu sau, dacă ştiu, sunt prea copleşiţi de alte lucruri ca să se mai ocupe şi de acesta. Pe de altă parte, firmele nu ştiu ce/cât să ceară de la traducătorii in house. În multe firme salariul mediu este destul de mare. Celor de acolo li se pare normal să plătească bine şi traducătorul. Mai târziu, are loc următorul "raţionament": "Dacă traducătorul nostru, pe care îl plătim atât de bine, traduce cu atât de multe greşeli, este clar că mai mult nu se poate. Probabil că un traducător cu adevărat bun ne-ar costa un sac (versus o căciulă) de bani, şi nu ne putem permite. Asta este. Traducerile astea nu sunt atât de uşoare pe cât ni se părea". (Asta atunci când firma plăteşte decent şi nu pleacă de la principiul că oricine a învăţat engleză la şcoală poate să şi traducă).
În sfârşit, mai rămâne "problema cadrelor".
Una din teoriile mele favorite (vă rog să nu râdeţi şi să nu vă gândiţi la marote) este aceea că, în fiecare ţară, în funcţie de aptitudinile personale ("talent") şi de circumstanţele de mediu (familial, economic, social etc), există o anumită proporţie finită a celor care pot fi buni profesionişti într-un domeniu dat (nu putem avea un milion de români care să fie medici, profesori etc buni; mai puţini - da, dar un milion sau chiar numai 500.000 - nu). Datoria oricărui stat este să îi susţină pe aceia pe care îi are. Cei dotaţi din naştere care ar putea să fie, de exemplu, traducători buni, trebuie ajutaţi să îşi realizeze potenţialul, care este o resursă naţională. Sunt ţări care, din cauza populaţiei mici şi a nivelului de trai nu redus, au dificultăţi în găsirea unui număr suficient de traducător pentru organismele UE: Slovenia, Malta (unde, alături de malteză, engleza este limbă oficială!), unele ţări baltice... Pur şi simplu, acese ţări şi-au epuizat rezevele "native" de oameni cu talent şi cu dorinţa de a deveni traducători, în condiile concrete date.
În domeniul traducerii apare o dificultate suplimentară: cunosc oameni care ar fi excelenţi traducători, dar care au altă profesie. Traducerea (cunoaşterea bună a limbilor străine) nu este, pentru ei, decât un instrument de lucru, nu o profesie. Preţurile mai mult decât scăzute pe care le oferă traducătorilor editurile din Ro sunt o altă (enormă) dificultate.
Un anumit număr din traducătorii foarte buni de la noi lucrează acum la UE. Un anumit număr... dar, să fim realişti, sunt foarte buni, dar sunt puţini. Problema cea mare nu este, însă, aceasta. Cei mai mulţi din traducătorii de valoare din România (nu numai ca traducători, ci şi ca manageri) lucrează acum pentru clienţi străini şi/sau firme multinaţionale stabilite (şi) în România. Pe lângă plata (incomparabil) mai bună, au de-a face cu un Project Manager de cele mai multe ori competent şi aproape întotdeauna înţelegător, nu trebuie să facă şefului cafea, nu trebuie să se scoale cu noaptea în cap ca să ajungă la serviciu...
După părerea mea, aceasta este cauza principală pentru care masa mare a celor care răspund la oferte de locuri de muncă pentru traducători sunt de competenţă dezamăgitoare.
Mai este însă şi o altă cauză. Exemplele lingvistice şi de traducere din viaţă. Nu mă refer la exemplele din vorbirea cotidiană.
Ziarele sunt adesea exemple de suferinţă a limbii române. Le acord, totuşi, anumite circumstanţe atenuante, pentru că ele se scriu de la o zi la alta. Nu e timp de meditaţie profundă, revizii etc. Totuşi, ziarele fac uneori greşeli oribile, şi de cele mai multe ori acestea implică texte traduse. (De când cu Internetul, dacă ştirea în româneşte îmi inspiră îndoieli lingvistice, nu mai este greu să o găsesc pe cea originală...). Se mai simte oare încurajat un traducător tânăr să încerce să atingă "perfecţiunea"... care este?
Problemele mari sunt româna pe care o vorbesc la TV cei mai mulţi "formatori de opinie" (subiect asupra căruia nu voi stărui; criteriul meu de apreciere este recurgerea la "ăăăăă..."; cu cât mai puţine "ăăăă-uri, cu atît mai mare este capacitatea de exprimare verbală în română a persoanei respective, vivacitatea mintală) şi traducerile filmelor la TV. Prin forţa lucrurilor, în ultimele luni m-am uitat mult la TV. Concluziile mele (poate că nu sunt tocmai exacte, dar astea sunt): traducerile cu cele mai multe greşeli sunt cele de la TVR-uri (1, 2 şi Cultural). Traducerile făcute de firme de traducători tind să fie simţitor mai bune decât cele care aparţin unor traducători individuali. Televiziunile mari (cu "acoperire naţională") tind acum să aibă traduceri mai bune decât cele minore. Reţelele tind să aibă traduceri mai bune decât posturile "singure" (şi, clar, cele două Viasat au traduceri peste medie). Multe din filmele documentare prezentate la TV sunt dificile din pdv al traducerii: unele documentare despre cum se fac lucrurile (la Discovery) şi unele seriale britanice nedocumentare. Traducerile la care nu m-a deranjat nici o inexactitate sunt rare, dar există.
OK. Să zicem că, mai mult sau mai puţin, ştim unde suntem. Ce-i de făcut? Cu părere de rău, "plan de măsuri" nu am. Poate ne vin ceva idei!
[Edited at 2007-08-17 20:33]
| | |
|
|
|
Dan Marasescu
Romania
Local time: 01:33
Member (2003)
English to Romanian
+ ...
Nu cred că din experimentul lui Astrid se poate deduce că traducătorii (din România) oferă servicii de calitate slabă în general, (pentru că, probabil, "eşantionul" nu e reprezentativ) dar nici nu m-aş grăbi să susţin contrariul. Pe de altă parte, nu cred că e corect să afirmăm că ar fi un fenomen "românesc". Cred că agenţiile din toată lumea se plâng de probleme similare.
E interesantă ideea lui Lucian cu numărul limitat de competenţi ... See more Nu cred că din experimentul lui Astrid se poate deduce că traducătorii (din România) oferă servicii de calitate slabă în general, (pentru că, probabil, "eşantionul" nu e reprezentativ) dar nici nu m-aş grăbi să susţin contrariul. Pe de altă parte, nu cred că e corect să afirmăm că ar fi un fenomen "românesc". Cred că agenţiile din toată lumea se plâng de probleme similare.
E interesantă ideea lui Lucian cu numărul limitat de competenţi , dar teoria mea e puţin diferită. Deşi cei mai buni traducători au de multe ori calităţi admirabile şi o inteligenţă polivalentă, pentru cele mai multe tipuri de traducere, nu e nevoie de calităţi ieşite din comun. Fără să pot dovedi afirmaţia, am impresia că cea mai mare parte a traducerilor nesatisfăcătoare nu se datorează incompetenţei, ci lipsei de profesionalism. Ceea ce-i lipseşte de fapt traducerii ar fi poate o cultură a profesionalismului, iar acest lucru e greu de obţinut într-un domeniu perceput de cei mai mulţi (inclusiv de traducători/"translatori") ca o pseudo-profesie.
Pentru agenţii, viaţa pare să nu fie uşoară într-un domeniu care se bazează încă în foarte mare măsură pe munca liber-profesioniştilor. Poate că există chiar un cerc vicios: Pentru că cererea pe piaţa globală a traducerilor e în acest moment mare, pentru clienţii finali, devine o problemă găsirea furnizorilor pentru serviciile de care au nevoie. Soluţia cea mai simplă pare recursul la o agenţie, dar este numai o modalitate de a pasa problema agenţiilor, care au şi ele nevoie de independenţi ca de aer. Iar condiţiile actuale par să permită oricărui traducător cu o oarecare inteligenţă şi perseverenţă să îşi găsească clientela dorită. De aceea, agenţiile care mizează pe preţuri reduse sau care, prin forţa lucrurilor, nu pot oferi tarife la fel de mari ca alţi intermediari sau clienţi finali de pe piaţă, vor avea mereu problema găsirii unor buni traducători. ▲ Collapse
| | | | Doru Voin
Romania
Local time: 02:33
English to Romanian
+ ...
| Consecuţie logică | Aug 18, 2007 |
Astrid Costea wrote:
Le-am primit si... din 200 de testati doar 5 au trecut testele. Suna bine, nu?
De fapt, chiar sună bine. Acum 2-3 ani, când am început să-mi recrutez echipa pt un proiect de localizare, raportul era de 1:100. Şi atunci nu aveam câteva sute de traducători plecaţi pe la instituţii europene. Explicaţia pe care am găsit-o atunci ţinea de specificul activităţii mele - localizarea este un domeniu despre care în România acum 10 ani nu se auzise - , dar şi de neprofesionalismul traducătorilor, care la rândul său este cauzat indirect de modul total inadecvat în care sunt pregătiţi viitorii traducători în facultăţile de profil (mă refer la secţiile de traductologie, care, reţineţi, nici ele nu existau acum 10 ani).
În opinia mea, această stare de fapt este cauzată de imperfecţiunile sistemului educaţional şi de lipsa unui cadru extra-universitar de formare profesională (o asociaţie profesională, de exemplu), combinate cu blazarea traducătorilor cu ştate vechi (care nu au ţinut pasul cu evoluţiile terminologice în domeniile de activitate şi nici nu au fost interesaţi de domeniile noi) şi cu neseriozitatea multora din traducătorii tineri, care sunt interesaţi mai mult de câştigul imediat şi nu înţeleg că fără a fi bine pregătit profesional nu ai cum să evoluezi.
O soluţie ar fi "creşterea" traducătorului direct în agenţie (iei un proaspăt absolvent şi îl recalifici la locul de muncă în localizator software, de exemplu).
Pe termen lung, soluţia reală ar fi "luminarea" subită a traducătorilor veniţi din "noul val". Aceştia ar trebui să înţeleagă faptul că, mai ales atunci când eşti proaspăt absolvent de facultate, interesante pe Proz.com nu sunt firele de discuţii despre "cel mai mare salariu al unui traducător din România", ci cele de genul "cum se poate traduce atât de aberant" şi "despre educarea traducătorilor".
Baftă max.,
Doru Voin
[Edited at 2007-08-18 09:08]
| | | | Cristiana Coblis
Romania
Local time: 02:33
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
| Testarea traducătorilor | Aug 18, 2007 |
În primul rând, vreau să punctez un aspect pe care eu îl consider deosebit de important: testarea traducătorilor de către firmele de traduceri este o etapă peste care nu se poate sări. Presupune multe eforturi, resurse de timp şi financiare (nu în ultimul rând, un grad de frustrare), dar beneficiile ei sunt imense. Din nefericire, nu puţine firme, atât din ţară, cât şi din străinătate sar peste această etapă, cu consecinţe grave. Din acest motiv nu o să-i înţeleg nicioda... See more În primul rând, vreau să punctez un aspect pe care eu îl consider deosebit de important: testarea traducătorilor de către firmele de traduceri este o etapă peste care nu se poate sări. Presupune multe eforturi, resurse de timp şi financiare (nu în ultimul rând, un grad de frustrare), dar beneficiile ei sunt imense. Din nefericire, nu puţine firme, atât din ţară, cât şi din străinătate sar peste această etapă, cu consecinţe grave. Din acest motiv nu o să-i înţeleg niciodată pe cei care refuză să dea teste. Personal nu refuz niciodată să dau teste (rezonabile, nu de zeci de pagini), nu mă consider deasupra unui test şi recunosc că am învăţat multe din testele pe care le-am dat.
La noi în ţară, singurul test de traducere care se poate da în momentul de faţă este cel de la CPPC, MCC, despre care s-a scris mult pe forum. Din nefericire, ceea ce se obţine în ultima acestui test sunt nişte note şi un atestat, candidaţii nu primesc corecturile şi explicaţia greşelilor. Or, pentru cineva la început de drum, care de multe ori nici nu este ferm decis să îmbrăţişeze această profesie, obţinerea unui feedback specific este foarte importantă. Testele CPPC costă bani serioşi, ca orice alte teste din lumea asta, aşadar cei care au şansa de a da teste şi de a primi feedback detaliat trebuie să se considere deosebit de norocoşi. Profesiunea de traducător nu este una care se învaţă pe băncile şcolii şi cred că orice astfel de test ajută la educarea viitorilor traducători.
Eu nu am o firmă, dar sunt des contactată să evaluez teste pentru alte firme. Mulţi colegi refuză să ofere acest serviciu (evaluarea de teste) şi nu e greu de înţeles de ce: timpul şi neuronii nu se regenerează ! Din punctul meu de vedere, este important ca un evaluator de teste să puncteze cât mai obiectiv şi cât mai specific tipul de greşeli reale din teste, lucru deloc uşor. Întotdeauna îmi propun şi insist să identific şi să menţionez şi aspectele pozitive dintr-un test, nu numai tipurile de greşeli. Este dificil pentru majoritatea oamenilor să accepte criticile şi consider că e important să începi cu lucrurile bune şi să punctezi direcţiile unde mai este nevoie de muncă. Ceea ce-şi propun aceste teste, indiferent de rezultatul lor, este să educe tinerii traducători şi să-i îndrume specific spre punctele pe care trebuie să insiste şi să le perfecţioneze în viitor.
E nevoie de răbdare şi de detaşare de ambele părţi. Oamenii au capacitatea uimitoare de a învăţa şi de a se perfecţiona continuu. Nu e nicio ruşine în a face greşeli, toată lumea face greşeli şi poate învăţa din ele. Important este să fim mai buni decât ieri şi să ne facem treaba cât de bine putem. Aş zice că măsura unui profesionist este recunoaşterea cinsitită a greşelilor, poate al doilea pas, după identificarea lor, spre perfecţionare. De aceea, nu pot înţelege de ce există ocazionalele reacţii virulante la rezultatele unui test. Personal, întotdeauna am considerat că prietenii unui om sunt cei care îi spun cinstit când consideră că greşeşte, nu cei care îl lasă în plata Domnului să persevereze în greşeli Aşadar, cred că e mai bine ca nici cei care testează, nici cei care sunt testaţi să nu ia personal aceste teste şi să le accepte cu detaşare, ca pe un fenomen perfect normal.
Încă o dată, felicitări firmelor autohtone care investesc în formarea şi în perfecţionarea traducătorilor. Este o contribuţie importantă, demnă de menţionat şi le diferenţiază net de alte firme.
În continuarea acestei idei, aş zice că pasul care asigură perfecţionarea continuă a traducătorilor este revizia tuturor lucrărilor. Lucrul în tandemul traducător-revizor face minuni atât pentru traducător, cât şi pentru revizor.
[Editat la 2007-08-18 15:17] ▲ Collapse
| | | | Dan Marasescu
Romania
Local time: 01:33
Member (2003)
English to Romanian
+ ...
Calitatea în traducere e un pariu interesant şi un atu invocat de aproape toţi furnizorii. În practică, pentru independenţi e oarecum mai uşor de obţinut decât pentru agenţii, pentru că independentul se gestionează numai pe sine. De aceea, admir şi eu efortul agenţiilor care ţin la strategia lor de calitate şi o pun în aplicare în ciuda dificultăţilor evidente.
Recrutarea e unul dintre elementele acestei strategii. Formarea angajaţilor şi a colaboratorilor e o ... See more Calitatea în traducere e un pariu interesant şi un atu invocat de aproape toţi furnizorii. În practică, pentru independenţi e oarecum mai uşor de obţinut decât pentru agenţii, pentru că independentul se gestionează numai pe sine. De aceea, admir şi eu efortul agenţiilor care ţin la strategia lor de calitate şi o pun în aplicare în ciuda dificultăţilor evidente.
Recrutarea e unul dintre elementele acestei strategii. Formarea angajaţilor şi a colaboratorilor e o soluţie lăudabilă (văd în ea şi o doză de altruism), dar îmi imaginez că provoacă şi multă frustrare pentru angajator, pentru că uneori eforturile sunt mai mari decât beneficiile. Recursul la traducători cu mai puţină experienţă poate fi o soluţie, după părerea mea dar, pe lângă resursele investite în formare, angajatorul trebuie să ofere şi un model de profesionalism. Pentru traducători, e mult mai uşor să facă toate eforturile atunci când simt că sunt implicaţi într-un proiect căruia i se acordă importanţă şi că angajatorul mizează reuşita unui astfel de proiect important pe eforturile lor. Din păcate, efectul acestei metode poate fi anulat de un tarif nemotivant.
Nu ştiu cât de repede va da rezultate această strategie a angajatorilor, dar sunt convins că agenţiile contribuie şi vor contribui în următorii ani la formarea unor buni profesionişti. ▲ Collapse
| | |
|
|
|
| Greşeli şi corectură | Aug 19, 2007 |
Astrid Costea wrote:
Buna tuturor,
... mi se pare ca multi traducatori chiar cu zeci de ani de experienta s-au obisnuit sa faca traduceri alandala si pline de greseli, despre care ei insisi cred ca sunt excelente!
De curand la firma mea am facut o selectie generala de traducatori, ale caror CV-uri trebuie sa spun ca m-au impresionat, sau cel putin "promiteau" seriozitate, calitate, experienta, duble sau triple specializari, etc etc. si tot ce se promite de obicei in astfel de cazuri.
... din 200 de testati doar 5 au trecut testele. Suna bine, nu?
Motivul respingerii: tot felul de greseli grosolane de limba romana, dezacorduri, omisiuni, (probabil pe baza principiului lui Murphy ca daca nu stii cum se spune la cuvantul respectiv, mai bine nu-l mai tradu deloc, ca traducerea va avea sens si fara el...) ortografia varza, stilul in pom, terminologia in aer.
Ca sa nu va mai povestesc cu ce ma confrunt in fiecare zi in care revizuiesc zeci si zeci de pagini ale unor traducatori care deja au trecut aceste teste... si tot fac greseli.
Nu prea inteleg cum fac unii traducatori sa traduca fara a consulta materialele de referinta, fara sa consulte indicatii sau glosare care li se pun la dispozitie mura-n-gura, doar sa se uite pe ele.
Si iarasi nu inteleg de unde moda asta sa te pui la calculator, scrii 20 de pagini pe zi cum or iesi si apoi le trimiti la client? Nu a auzit nimeni de revizia propriei traduceri? de spellchecker?
Si in plus mai erau si revoltati ca le-am trimis corecturile si ca apareau atatea greseli semnalate...
Oare de unde provine practica asta de a traduce prost?
Păi ăştia cu zeci de ani de experienţă care traduc prost sunt cei care şi în prima zi de muncă tot prost au tradus, iar de-a lungul anilor au acumulat doar vechime în meserie, dar nu şi experienţă, fiindcă nu au facut nimic pentru a se perfecţiona. Faptul că nu lucrează ca PFA, ci la / cu fime de traduceri ani de zile, la fel, de cele mai multe ori, le dă traducătorilor doar vechime în muncă, dar nu şi experienţă. Multe firme la noi în România sunt înfiinţate şi conduse de oameni care nu au nici o treabă cu traducerile, nu au făcut nici o traducere în viaţa lor, ba mai mult decât atât, firmele nici nu au ca obiect principal de activitate traducerile, ci diverse alte domenii, turism, shipping etc., am mai scris eu despre asta. Păi ce să înveţe un traducător de la astfel de oameni? Sau cum să dea teste unui traducător astfel de oameni? Singurul test e piaţa însăşi: vin clienţi nemulţumiţi să reclame calitatea traducerii, e de rău, deci traducătorul de de kko; nu vine nimeni cu reclamaţii, e de bine, deci au avut noroc şi au nimerit un traducător bun. Cam asta e.
Cât despre greşelile de terminologie, acum câteva zeci de ani era o scuză, fiindcă nu erau foarte multe posibilităţi, un traducător avea doar dicţionare şi maşină de scris şi contact destul de restrâns cu vorbitorii nativi, sau dacă nu direct cu ei, cu texte compuse de vorbitori nativi, iar soluţiile oferite de dicţionare nu erau întotdeauna cele mai bune, dar erau cam singurele disponibile la vremea aceea; deci e firesc ca traducerile atunci să mai aibă greşeli de terminologie. Dar acum, în ultimii ani, situaţia s-a schimbat radical, traducătorii au calculatoare, au internet non-stop, CATuri etc. Deci surse de învăţare şi documentare există berechet. Un traducător bun mereu consultă resurse, citeşte, se documentează, învaţă şi se perfecţionează în mod continuu, nu rămâne cum era la începutul carierei. Mulţi nu înţeleg asta şi traduc şi acum lucrând pe modele cu greşeli de acum zeci de ani.
Asta ar fi valabil doar la greşeli de terminologie foarte specializată; dar şi astea se pot evita, dacă eviţi să te bagi să traduci într-un domeniu despre care habar n-ai, dar mulţi nu înţeleg asta. Greşeli de cuvinte elementare nu ar trebui să existe la nici un traducător, după cum nici greşeli de gramatică, dezacorduri etc., nici măcar în limba străină; ca traducător eşti OBLIGAT să o stăpâneşti corect din punct de vedere gramatical, iar dacă totuşi ai dubii, pui mâna pe o gramatică a limbii respective, cauţi peste tot, te documentezi şi vezi cum e corect. La fel, sunt absolut inadmisibile pentru un traducător greşelile în limba română, după cum sunt inadmisibile şi la notari, avocaţi, judecători, grefieri, funcţionari în administraţie etc., deci toţi care lucrează cu acte.
Cât despre revizia propriei traduceri, normal ar fi să se facă şi asta, dar dacă termenul de predare e ultrapresant, atunci e treaba biroului de traduceri să o facă şi pe asta. Unele birouri nu pricem cum e cu asta, eu chiar am pierdut o colaborare - de fapt nu am pierdut nimic, că decât aşa o colaborare, mai bine nu! - cu un birou din cauză că am avut asemenea pretenţie aberantă - mă rog, asta după părerea lor. Biroul respectiv mă contactase el pe mine, deci eu le făceam o favoare dacă lucram cu ei, nu ei mie, că aveam cu cine lucra şi am şli acuma, deci nu m-am căciulit la ei, dar am zis că hai, să merg să văd ce oferă; mi-au dat şi test - asta dacă traducerea unui text literar şi a unei bucăţici de corespondenţă comercială poate fi considerată un test în cazul unui traducător de acte notariale!- şi au fost mulţumiţi şi de test, gata, lucrăm, toate bune şi frumoase. Numai că după ce am ajuns să discutăm şi detaliile colaborării, iar eu am pretins aceiaşi termeni de colaborare ca şi la celelalte birouri cu care colaborez, au dispărut ca măgarul în ceaţă şi au preferat să lucreze cu alţii. Despre ce era vorba? Pe lângă legalizarea la notariat pe care o face biroul, am mai pretins şi printarea la imprimanta lor şi cu cartuşul lor, asta după ce în prealabil tot biroul de traduceri avea să fi efectuat verificarea şi eventuale corecturi. La faza asta, doamna cu care duceam tratativele a făcut ochi mari şi s-a minunat, cum adică eu, traducătorul, să le pretind fetelor de la secretariatul biroului, care nu sunt traducătoare, să îmi corecteze lucrările, ce anume ar avea de corectat şi dacă ar fi de făcut corecturi, de ce nu fac eu însumi acest lucru?! Şi doamna respectivă e şi ea traducătoare şi are vechime mult mai mare decâît mine în domeniu, deci mirarea nu a venit de la cineva care nu are nici o treabă cu traducerile; tocmai de aceea, eu am fost şi mai mirat de mirarea ei.
De ce am nevoie de corector şi de ce nu fac eu corectura? Păi de aia, fiindcă uneori poţi să fii foarte grăbit, dacă ai ultraurgenţă, sau poţi să fii ultraobosit, dacă ai lucrat foarte mult, na, eşti om, nu robot; e posibil să baţi greşit un nr. de şasiu la o maşină, un CNP, sau să îţi mai scape cine ştie ce altceva etc., iar corectura e bine să o facă nişte ochi mai ageri şi mai puţin obosiţi şi o minte mai odihnită decât a ta. Şi nu numai numere, am păţit de pildă cândva să omit un paragraf mic la un act, o frază de 2 rânduri; nu ştiu cum am dat cu mausul pe scrollbar la documentul scanat şi s-a dus mai repede şi mai jos decât trebuia şi, obosit cum eram, nu mi-am dat seama. M-a sunat fata de la birou să îmi zică că nu corespunde nr. de paragrafe pe foaie şi că crede că am sărit un paragraf; nu ştie germană, dar crede că ceva nu-i în regulă. Am verificat şi avea dreptate. Nu m-am supărat, ci dimpotrivă, i-am zis că dacă mai găseşte vreo hibă, să mă mai sune şi o dregem urgent şi retrimit documentul. Alteori s-a întâmplat şi să mă sune degeaba, că documentul era ok, dar nici asta nu e rău: mai bine să verifici şi să nu fie nimic, decât să nu verifici şi să fie după aia probleme.
Mă rog, acuma de astea sunt din ce în ce mai rare de când există softuri OCR din ce în ce mai bune, dar sunt şi acte care au şi mult scris de mână sau sunt bătute la maşină nasol şi şters, sunt xeroxuri sau faxuri greu lizibile şi pe alea nu le citeşte OCRul şi nu le poţi copia în Word să traduci doar în fereastra Wordului sau cu Wordfast. La astea n-ai ce să faci decât să îţi plimbi ochii de pe .jpg sau .pdf pe .doc şi viceversa.
Deci eu zic că e necesară corectura şi e cel mai bine să o facă altcineva, nu traducătorul însuşi. Cel mai bine ar fi o corectură specializată, adică chiar dacă nu traducătorul însuşi face corectura, ea să fie totuşi făcută tot de un traducător, care să corecteze toate eventualele hibe, nu numai numere, ci şi chestii de terminologie, dacă e să fie; sau pt. terminologie e super o corectură făcută de un specialist în domeniu; o traducere medicală, de pildă, ar fi bine să fie văzută şi de un medic. Sau consultare în timpul efectuării traducerii. Eu întotdeauna consult şi specialişti la traducerile mele, medici la actele medicale notariale, care să îmi traducă din română în română chestii scrise de mână ilizibil, dar nu numai atât, ci şi multe sfaturi preţioase; jurişti la traduceri juridice foarte specializate, ori notari, ori avocaţi. De aia mie nu mi-a venit nimeni cu traduceri înapoi cum că nu ar fi bune, decât tot cu chestii minore: am greşit de pildă o dată de naştere, am bătut ziua în loc de luna şi luna în loc de ziua (3.10 în loc de 10.03, sau aşa ceva), sau s-a tastat cu un zero mai puţin la un cod fiscal al unei firme sau la un IBAN, cam atât, toate s-au rezolvat amiabil, oamenii nu s-au supărat, au revenit şi cu alte acte; dar astea au fost mai de mult, cu ani în urmă, când nu aveam nici scanner bun şi nici soft OCR ca lumea. Acuma chiar dacă clienţii mei direcţi, finali, care vin la mine ca PFA, vin cu documentele pe hârtie, eu le scanez bine şi mi le citeşte OCRul şi le bag în Word, ori deodată, ori pe blocuri. Deci oricum progresul tehnic contribuie decisiv la uşurarea şi eficientizarea muncii traducătorului.
[Bearbeitet am 2007-08-19 02:05]
| | | | | Între normă şi decenţă | Aug 19, 2007 |
Cred că succesul unui proiect, de orice natură, de la săparea unui şanţ până la realizarea unei combinaţii unice de gust sau de miros, ţine de un echilibru extrem de fin între normă şi decenţă.
Pe de o parte este vorba despre existenţa unor norme clare de definire a calităţii traducerii, şi ca text, şi ca serviciu. Din câte ştiu eu, nu avem un „STAS” în sensul acesta – şi aici mă refer NUMAI la ceea ce se-ntâmplă în ţară. Calitatea traducerii a fo... See more Cred că succesul unui proiect, de orice natură, de la săparea unui şanţ până la realizarea unei combinaţii unice de gust sau de miros, ţine de un echilibru extrem de fin între normă şi decenţă.
Pe de o parte este vorba despre existenţa unor norme clare de definire a calităţii traducerii, şi ca text, şi ca serviciu. Din câte ştiu eu, nu avem un „STAS” în sensul acesta – şi aici mă refer NUMAI la ceea ce se-ntâmplă în ţară. Calitatea traducerii a fost în cele mai multe din cazuri stabilită numai prin gradul de mulţumire al clientului. Dar al unui client pentru care de multe ori calitatea însemna cu totul altceva decât ceea ce-am învăţat noi că înseamnă. Am observat că cei care vorbesc despre lucrurile bune care se fac acum în şcoală vorbesc cu precădere despre efortul unui profesor, deci nu despre un efort general, coerent, şi ceea ce văd în jur îmi întăreşte convingerea că aşa este. Îi aud uneori pe cei foarte tineri spunând: „Da’ noi la şcoală nu facem aşa ceva!” pentru că nu fac. Adică nu primesc setul iniţial de norme. Mai târziu, dacă au ghinionul să colaboreze cu „agenţii” de turism sau de transport internaţional, sigur că normele se subţiază şi se schimonosesc şi mai mult. Aşa se formează o convingere eronată despre sine, care duce fie la atitudini de genul: „Eu să dau test, după atâta experienţă?!”, fie la întrebările repetate despre cam cât de bine se câştigă în meseria asta şi dacă „se merită”.
Şi-aici vine partea a doua: decenţa. În toate domeniile există pseudo-meseriaşi, altminteri nimeni n-ar mai pune întrebarea: „Nu ştii un instalator bun?” Cred că nici cel mai perfecţionat şi mai cuprinzător sistem de norme nu poate garanta succesul şi nu doar realizarea acceptabilă a unui proiect, dacă nu e dublat de un sistem personal de standarde, coerent şi ferm. Ca orice meserie, dacă o faci numai ca să trăieşti din ea, o faci la minima rezistenţă, la nivelul minim de efort. De-aici, ori iese o catastrofă, ori, cu un sistem exterior de norme care să nu te lase să greşeşti prea mult şi cu ceva noroc... iese, şi-atât. Dacă o vezi ca parte a împlinirii tale, atunci i te dăruieşti şi o respecţi şi ea nu mai este doar o muncă oarecare ci o expresie a fiinţei tale. Şi acesta nu e un lucru pe care-l afli după zece ani de muncă; îl ştii foarte bine de la-nceput. Eu nu vorbesc despre excelenţă ca rezultat al unui anumit nivel de dotare, ci ca năzuinţă, ca efort făcut cu respect faţă de sine în primul rând. Aici e vorba numai de normele interne pe care nimeni nu le poate „implementa” şi nimeni nu le poate „monitoriza” din afară.
Pe de altă parte, mă gândeam la felul în care sunt autorizaţi traducătorii pe alte meleaguri: pe nivele. Mi se pare o abordare extrem de realistă; începi ca traducător de diplome şi de certificate de naştere, dacă îţi place aşa rămâi, dacă nu, te duci mai sus, treci la ceva mai greu ¬– adică mai rar şi mai bine plătit – stai şi-aici cât stai şi dacă ai chemare şi pricepere urci şi mai sus, şi tot aşa. Noi numim acest lucru specializare şi are caracter profund opţional, reprezentând alegerea fiecăruia. Poate că nemulţumirile legate de calitatea traducerilor se datorează şi unui decalaj între nivelul traducătorului şi cel al serviciului solicitat.
E mare adevăr în ceea ce spune Cristiana despre tandemul traducător-revizor. Datorez revizorilor mei cele mai utile adevăruri pe care le-am aflat despre ceea ce fac. Iar ca revizor, traducerile bune pe care le-am întâlnit ¬– şi ştim cu toţii că aşa ceva chiar există – au fost cea mai mare răsplată a reviziilor mele. Acest tip de colaborare însă este nespecific pentru o anumită mentalitate a noastră, potrivit căreia nu ne este mai bine decât dacă moare capra vecinului.
Felul în care se mişcă piaţa – la noi – în momentul acesta mă face să cred că lucrurile se vor aşeza la locul lor, pe de o parte pentru că segmentele „bezmetice” de piaţă se subţiază – nu mai e nevoie de „invitaţii” pentru a te mişca dintr-o parte într-alta a UE, e mai puţină nevoie de documente „tipizate” – şi pe de altă parte pentru că în lumea economică intră cei foarte tineri, care s-au format într-o altă atmosferă decât cea a lui „merge şi-aşa”. Dacă din cinci clienţi finali, agenţi economici, unul singur îmi spune că are nevoie de un lucru de calitate înainte de a-mi spune că îi trebuie repede, acest lucru îmi vorbeşte despre o tendinţă.
O discuţie ca asta e ca un pahar de vin bun, băut între prieteni, cu gândul nu atât de-a schimba brusc şi radical lumea, cât mai ales de-a înţelege cum stau lucrurile.
Să aveţi o duminică frumoasă!
Mihaela ▲ Collapse
| | | | lucca
Romania
Local time: 02:33
English to Romanian
| Calitatea traducerilor (2) | Aug 19, 2007 |
Ca să-l parafrazez pe Jay Leno, avem o conversaţie excelentă
În postarea mea precedentă, am renunţat să prezint un "plan de măsuri" pentru că nimeni şi nimic nu poate schimba ceva peste noapte si cu 180 de grade. Sunt piedici "obiective" faţă de aşa ceva (nivelul scăzut al culturii generale a traducătorilor sau a aspiranţilor la acest titlu, absenţa sau incapacitatea / nedorinţa de recunoaştere a unor stan... See more Ca să-l parafrazez pe Jay Leno, avem o conversaţie excelentă
În postarea mea precedentă, am renunţat să prezint un "plan de măsuri" pentru că nimeni şi nimic nu poate schimba ceva peste noapte si cu 180 de grade. Sunt piedici "obiective" faţă de aşa ceva (nivelul scăzut al culturii generale a traducătorilor sau a aspiranţilor la acest titlu, absenţa sau incapacitatea / nedorinţa de recunoaştere a unor standarde clare şi a enforcementului lor, faptul că aceia care [mai] citesc cărţi sau altceva sunt o minoritate, lipsa sau necunoaşterea modelelor de buni traducători sau de excelenţă în traducere, insuficienta exigenţă faţă de sine, neştiinţa de a apela la gândirea logică, specializarea insuficientă sau doar în CV şi atâtea altele).
Totuşi, câte ceva am putea să facem.
Îmi pare rău, trebuie să merg la masă.
To be continued... ▲ Collapse
| | | | | Cauza tuturor cauzelor | Aug 20, 2007 |
Lucian Alexandrescu wrote:
... neştiinţa de a apela la gândirea logică ...
Dacă asta nu ar exista, atunci nici celelalte cauze ale slabei calităţi a traducerilor nu ar exista, fiindcă e clar că toate celelalte probleme de aici derivă.
| | |
|
|
|
| Toata lumea "se pricepe" la traduceri | Aug 28, 2007 |
Despre calitatea traducerilor ce sa mai spunem daca traduc si sunt inscrisi pe liste toti cei care au terminat un colegiu f.f., fara a avea niste notiuni elementare din domeniul din care traduc. Acum ceva vreme am avut un client care a tradus la o absolventa de colegiu o declaratie care in germana era trecut "Bestattungsurkunde"...fara comentarii...normal ca de la Ambasada Elvetiei a fost trimisa "la plimbare" pentru a rezolva aceasta "mica" problema. Eu am autorizatie pe domeniul juridic atat t... See more Despre calitatea traducerilor ce sa mai spunem daca traduc si sunt inscrisi pe liste toti cei care au terminat un colegiu f.f., fara a avea niste notiuni elementare din domeniul din care traduc. Acum ceva vreme am avut un client care a tradus la o absolventa de colegiu o declaratie care in germana era trecut "Bestattungsurkunde"...fara comentarii...normal ca de la Ambasada Elvetiei a fost trimisa "la plimbare" pentru a rezolva aceasta "mica" problema. Eu am autorizatie pe domeniul juridic atat traducere cat si retroversiune (limba germana) de 16 ani si nu ma pot plange ca nu am de lucru, dar parca si mie mi-e rusine de ceea ce se intampla in jur. Cel putin in Arad sunt foarte multe firme de intermedieri care lucreaza cu traducatori totalmente nepregatiti. Daca se vor trece pe lista, fara examen in domeniul juridic si absolventii liceelor de limbi materne, calitatea se va pierde cu totul. Pana s eva ajunge la o selectie "naturala" se va trece printr-un dezastru. ... ▲ Collapse
| | | | Anca Nitu
Local time: 19:33
German to English
+ ...
| practica de a traduce prost provine din indiferenta | Aug 29, 2007 |
-indiferenta "traducatorului" - e bine - e mai putin bine ,ce-mi pasa, suna ca in limbi straine asa ca eu imi iau banii si plec fluierand
-indiferenta clientului - fa ce-i face numai repede sa fie ! ( si ieftin daca se poate )
asa s-a ajuns la creatia animalelor hibdride: romgleza, chingleza, spanglish etc.
si culmea e ca lumea ia de buna "creatiunile" in aceste limbi, cei mai "smecheri" le citeaza ca referinte ( chiar aici pe site) ca sa-si argumenteze punctul de vedere.
... See more -indiferenta "traducatorului" - e bine - e mai putin bine ,ce-mi pasa, suna ca in limbi straine asa ca eu imi iau banii si plec fluierand
-indiferenta clientului - fa ce-i face numai repede sa fie ! ( si ieftin daca se poate )
asa s-a ajuns la creatia animalelor hibdride: romgleza, chingleza, spanglish etc.
si culmea e ca lumea ia de buna "creatiunile" in aceste limbi, cei mai "smecheri" le citeaza ca referinte ( chiar aici pe site) ca sa-si argumenteze punctul de vedere.
cer scuze daca am luat-o razna dar "hibrizii" si bazaconiile traduse le detest mai mult ca orice:)
sunt sigura ca mai exista insa traducatori buni, am vazut multi excelenti aici pe site
chestia e sa poti sa le pui "sare pe coada":) ▲ Collapse
| | | | | Alte cauze pentru traduceri proaste | Aug 31, 2007 |
Anca Nitu wrote:
-indiferenta "traducatorului" - e bine - e mai putin bine ,ce-mi pasa, suna ca in limbi straine asa ca eu imi iau banii si plec fluierand
-indiferenta clientului - fa ce-i face numai repede sa fie ! ( si ieftin daca se poate )
Aş mai adăuga încă o cauză pentru traducerile proaste: - lipsa de cunoştinţe din domeniul în care se traduce şi lipsa unei verificări din partea unui specialist (sau măcar a unei persoane care are cunoştinţe în domeniu).
| | | | | Pages in topic: [1 2 3] > | There is no moderator assigned specifically to this forum. To report site rules violations or get help, please contact site staff » Calitatea traducerilor oferite de traducătorii din România... | Protemos translation business management system | Create your account in minutes, and start working! 3-month trial for agencies, and free for freelancers!
The system lets you keep client/vendor database, with contacts and rates, manage projects and assign jobs to vendors, issue invoices, track payments, store and manage project files, generate business reports on turnover profit per client/manager etc.
More info » |
| | CafeTran Espresso | You've never met a CAT tool this clever!
Translate faster & easier, using a sophisticated CAT tool built by a translator / developer.
Accept jobs from clients who use Trados, MemoQ, Wordfast & major CAT tools.
Download and start using CafeTran Espresso -- for free
Buy now! » |
|
| | | | X Sign in to your ProZ.com account... | | | | | |
Login to reply/comment 
