| Pages in topic: < [1 2 3 4] > | Înţeleg că istoria se repetă, dar chiar nu învăţăm nimic din ea?! Thread poster: lucca
|
|---|
Cristiana Coblis 
Romania
Local time: 18:35
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
| sigur, nu se poate păcăli | Jul 10, 2005 |
Ştim bine mâna invizibilă a pieţei works in mysterious ways. Nu o poţi păcăli. De asta trebuie reparată problema asta cu cererea excedentară şi cu miturile legate de traducere prin introducerea unor filtre eficiente şi apoi, vom avea ce să povestim despre tarife mai bune sau foarte bune şi despre statut etc. Şi mai bine, vom putea face ceva cu adevărat şi vom ajunge undeva mai repede şi mai eficient. Deci, de aici pornim şi într-acolo mergem. Nu ştiu dacă e logic sau corect ... See more Ştim bine mâna invizibilă a pieţei works in mysterious ways. Nu o poţi păcăli. De asta trebuie reparată problema asta cu cererea excedentară şi cu miturile legate de traducere prin introducerea unor filtre eficiente şi apoi, vom avea ce să povestim despre tarife mai bune sau foarte bune şi despre statut etc. Şi mai bine, vom putea face ceva cu adevărat şi vom ajunge undeva mai repede şi mai eficient. Deci, de aici pornim şi într-acolo mergem. Nu ştiu dacă e logic sau corect şi pentru alţii?
Mersi, Veronica. Macetă!!!! Aşa este. Scuzaţi metafora prea plastică sau poate prea crudă. E sigurul lucru care mi-a venit prin minte şi uneori pare foarte real. Brrr!
[Edited at 2005-07-10 15:49] ▲ Collapse
| | | | | tarife si iar tarife | Jul 10, 2005 |
Sunt perfect de acord cu ceea ce scrie Cristina. Majoritatea dintre voi îmi cunosc părerea şi ştiu că de la bun început am pledat nu anti-dumping ci pentru o viaţă decentă de care să se bucure orice traducător.
In momentul de faţă traducătorii în România mai pot încă trăi – corect ar fi, probabil, supravieţui – din “recompensa” pe care o primesc pe o traducere. Nu ştiu di... See more Sunt perfect de acord cu ceea ce scrie Cristina. Majoritatea dintre voi îmi cunosc părerea şi ştiu că de la bun început am pledat nu anti-dumping ci pentru o viaţă decentă de care să se bucure orice traducător.
In momentul de faţă traducătorii în România mai pot încă trăi – corect ar fi, probabil, supravieţui – din “recompensa” pe care o primesc pe o traducere. Nu ştiu din ce îşi finanţează unii concediile. Majoritatea traducătorilor fiind foarte tineri nu cred că îşi pun încă problema încheierii unei asigurări de pensie sau de viaţă. Nu ştiu cum îşi rezolvă problema asigurării de sănătate şi pe cea a locuinţei sau a bunurilor. Nu mă opresc asupra necesităţii unor astfel de asigurări. UE va cere însă şi în acest domeniu, ca şi în toate celelalte, o aliniere a preţurilor, astfel încât nu poţi decât să te întrebi din ce anume – şi cum - vor trăi oamenii în curând. Pe de altă parte aderarea şi costurile acesteia vor fi examenul cel mai dur, cu mult mai greu de trecut decât o eventuală reexaminare a traducătorilor, de la care speraţi să cearnă grâul de neghină.
In altă ordine de idei aş vrea să vă reţin puţin atenţia şi cu un alt aspect. In ultimul timp se înmulţesc solicitările unor firme de traduceri străine care apelează la noi pentru proofreading. Am primit traduceri făcute (şi) în România la preţuri de nimic şi multe la o calitate pe măsură. După ce am lecturat părţi din astfel de traduceri, le-am returnat cu menţiunea că ne aflăm în faţa unei asemenea mizerii, încât timpul investit în corectură nu-şi merită banii. Pentru firmele respective a fost o investiţie merituoasă: traducere obţinută la 2 cenţi cuvântul şi proofreading – sperau ele – tot la 2 centi, astfel încât să-şi rezolve contractele cu 4 cenţi. În trei cazuri consecinţa a fost, că, ulterior, am fost solicitaţi să preluăm, de acum înainte, şi traducerea – şi asta la condiţiile noastre. Mai nou refuz din start orice proofreading, iar refuzul îl argumentez. Poate ar fi cazul să vă întrebaţi, pornind de la acest exemplu, dacă nu cumva vă lăsaţi exploataţi de către unele firme străine, pentru că zâmbetul şi dărnicia lor la 2-3 eurocenţi are la bază, aproape fără excepţii, un calcul economic riguros şi nicidecum impresia bună pe care o face un cv mustind de experienţă într-un anumit domeniu. Dacă mai au parte şi de experienţă pe lângă un tarif de nimic, câştigul lor este cu atât mai mare. ▲ Collapse
| | | | lucca
Romania
Local time: 18:35
English to Romanian
TOPIC STARTER | Asigurări, corectură... | Jul 10, 2005 |
Christian are dreptate şi ne atrage atenţia asupra unor aspecte pe care mulţi dintre noi le neglijăm: asigurările de sănătate, pensie etc. Câţi dintre noi avem?
Joburile de "corectură" pe care le semnalează Christian sunt exact încercări de a obţine preţ minim final platind preţ minim pentru o traducere ca vai de ea şi solicitând apoi corectură tot la un preţ ca vai de el. Vorbesc din proprie experienţă, este cazul agenţiei "prestigioase" la care am renunţat în cel... See more Christian are dreptate şi ne atrage atenţia asupra unor aspecte pe care mulţi dintre noi le neglijăm: asigurările de sănătate, pensie etc. Câţi dintre noi avem?
Joburile de "corectură" pe care le semnalează Christian sunt exact încercări de a obţine preţ minim final platind preţ minim pentru o traducere ca vai de ea şi solicitând apoi corectură tot la un preţ ca vai de el. Vorbesc din proprie experienţă, este cazul agenţiei "prestigioase" la care am renunţat în cele din urmă.
Una dintre traducerile (de mari dimensiuni) care trebuia să o "corectez" era în aşa hal, că mi-am exprimat opinia că autorul/autoarea nu era vorbitor nativ de română. Mi s-a spus că este vorbitor nativ, dar traducerea este rezultatul utilizării unui program de traducere, fără nici o corectură ulterioară! Practic, a trebuit să rescriu totul. Aşa pot şi eu să traduc 10 cărţi pe an...  Problema este cine le corectează. Tot eu? Nu e mai bine să fac eu, de la început, o traducere decentă, plătită decent?
Cineva scria pe fir ceva despre atestare ISO. Este posibilă pentru freelanceri? ▲ Collapse
| | | | | certificare ISO 9001 | Jul 10, 2005 |
Lucian, sistemul de management al calitatii este voluntar, deci poti implementa cerintele lui ISO 9001 in activitatea ta daca doresti. Nu am auzit pana acum de freelanceri care sa aiba sistemul de management al calitatii certificat, dar as zice ca nu e imposibil. Atentie, insa: implementarea si certificarea acestui sistem nu reprezinta o garantie a calitatii produsului, ci dovedeste numai ca sunt indeplinite anumite conditii (clauzele standardului). Pana la urma, nici nu e nevoie de certificare,... See more Lucian, sistemul de management al calitatii este voluntar, deci poti implementa cerintele lui ISO 9001 in activitatea ta daca doresti. Nu am auzit pana acum de freelanceri care sa aiba sistemul de management al calitatii certificat, dar as zice ca nu e imposibil. Atentie, insa: implementarea si certificarea acestui sistem nu reprezinta o garantie a calitatii produsului, ci dovedeste numai ca sunt indeplinite anumite conditii (clauzele standardului). Pana la urma, nici nu e nevoie de certificare, poti declara pe propria raspundere ca standardul a fost implementat. Va stau cu placere la dispozitie pentru informatii in acest domeniu. ▲ Collapse
| | |
|
|
|
Cristiana Coblis
Romania
Local time: 18:35
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
| Nu presupune neapărat că preţul a fost mic | Jul 10, 2005 |
Am corectat traduceri slăbuţe la care ştiu sigur că preţul a fost mare, în schimb preţul de revizie nu e la fel de mare. E capcana reviziei, nu ştii niciodată ce-ţi pică pe mână. Poate ar fi trebuit şi eu în mai multe cazuri să fac acelaşi lucru, în loc să mă consum nervos şi ca timp, să returnez traducerea şi să le spun să o trimită la traducător să-şi facă treaba. Aveţi dreptate. Până la urmă te saturi să faci treaba altuia pe bani mai puţini sau mai mulţi,... See more Am corectat traduceri slăbuţe la care ştiu sigur că preţul a fost mare, în schimb preţul de revizie nu e la fel de mare. E capcana reviziei, nu ştii niciodată ce-ţi pică pe mână. Poate ar fi trebuit şi eu în mai multe cazuri să fac acelaşi lucru, în loc să mă consum nervos şi ca timp, să returnez traducerea şi să le spun să o trimită la traducător să-şi facă treaba. Aveţi dreptate. Până la urmă te saturi să faci treaba altuia pe bani mai puţini sau mai mulţi, indiferent, şi unii să profite bine-mersi de nervii şi de timpul tău. Şi pe mine mă bate gândul de mult să renunţ la un astfel de contract de revizie, pentru că majoritatea traducerilor cer foarte multă revizie, recent am avut un job mic de revizie pe care practic a trebuit să-l rescriu în întregime, cu excepţia conjuncţiilor care, recunosc cinstit, erau corecte .
De asta prefer să lucrez în echipă, cu traducători pe care îi cunosc, şi în ultimul timp am avut o abordare de tip proiect şi am furnizat în echipă traducerea şi revizia, măcar ştii cine traduce şi poţi avea încredere că colegii cu care lucrezi îţi respectă munca şi timpul în aceeaşi măsură în care le-o respecţi şi tu. Nu respecţi munca unui coleg revizor, indiferent cine este acesta, dacă nu-ţi faci treaba cât mai bine la traducere. Nu zic perfect, pentru că nici unul nu suntem perfecţi, putem greşi şi din pură neatenţie, oboseală, se poate întâmpla oricui, dar sunt greşeli de lene sau de comoditate, care după mine nu sunt admisibile. Nu vorbesc aici de stil ci de greşelile grave. Am văzut cazuri în care traducătorii care ştiu că urmează revizii lasă un fel de ciornă mai mult decât o traducere finită (inclusiv traduceri cu variante în paranteză, sau cu semne de întrebare, sau explicaţii, un fel de note de subsol în textul tradus!), şi trebuie tu ca revizor să-ţi baţi capul (la tarif de revizie) în locul traducătorului să traduci pasajele cele mai dificile cu care traducătorul nu a avut chef să-şi bată capul. Revizia este un job frustrant. Mai ales dacă după ce stai trei ore să corectezi câteva pagini pline de greşeli, îi spui PM-ului că ai petrecut mai mult timp decât era bugetat şi în nesimţirea lor în loc să zică măcar mersi, îţi cer să faci un raport cu toate greşelile care îţi mai ia încă trei ore. Să fim serioşi. Când mai ai patru predări în ziua aia şi o asemenea chestie îţi dă tot programul peste cap, nu e puţin lucru. Şi pentru ce... Data viitoare nici că mai fac asemenea greşeli, o să îi invit să returneze frumos proiectul la traducător şi să-şi rezolve traducătorul dilemele, să termine traducerea de făcut şi după aia să mi-o trimită la revizie. Revizia asta are practic şi un element formator şi de RU, pentru că în fond, după două rapoarte negative de revizie, nu cred că se mai întorc la traducătorul respectiv. Agenţiile au o mulţime de beneficii suplimentare de pe urma reviziei şi revizorul e mult prea prost plătit oricum pentru câte funcţii îndeplineşte. Mă rog. Asta e partea a doua, aici eu recunosc că nu am fost atât de strictă pe cât ar fi trebuit cu unii clienţi şi ai dreptate, Christian. E o chestiune care ţine de educarea clientului.
Mă bucur că în sfârşit putem discuta chestiuni de tarife deschis şi cu cărţile pe masă, nu să tot ne ascundem pe după deget ca până acum. Dacă între noi nu putem discuta sincer şi fără reţineri asemenea teme, mă tem că nu putem aborda subiecte de acest gen cu altcineva.
[Edited at 2005-07-10 13:42] ▲ Collapse
| | | | Cristiana Coblis
Romania
Local time: 18:35
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
| ISO pentru freelanceri | Jul 10, 2005 |
Cred că am auzit de câteva cazuri în Germania, dacă nu mă înşel, unde există DIN-ul pentru traduceri şi un cult pentru ISO şi orice certificări de calitate. Certificarea ISO este destul de costisitoare, însă principiile ei sunt de bun simţ şi ajută enorm în organizarea activităţii unei companii de traducere sau a unui traducător. De exemplu, asociaţia companiilor de traduceri din Germania are printre condiţiile de aderare certificarea ISO. Tough but splendid ... See more Cred că am auzit de câteva cazuri în Germania, dacă nu mă înşel, unde există DIN-ul pentru traduceri şi un cult pentru ISO şi orice certificări de calitate. Certificarea ISO este destul de costisitoare, însă principiile ei sunt de bun simţ şi ajută enorm în organizarea activităţii unei companii de traducere sau a unui traducător. De exemplu, asociaţia companiilor de traduceri din Germania are printre condiţiile de aderare certificarea ISO. Tough but splendid
[Edited at 2005-07-10 13:40] ▲ Collapse
| | | | | Umila-mi parere ... | Jul 10, 2005 |
... dupa ce am citit toate cele scrise pe acest fir. O sa scriu un singur mesaj, ca sa nu trimit multe, deci va fi o postare lunga si plina de citate; mentionez ca nu doresc sa supar pe nimeni, nu doresc sa critic pe nimeni. Fac aceasta precizare de la bun inceput, ca sa nu ma inteleaga nimeni gresit, sau stiu eu, sa rastalmaceasca anumite chestii zise/ scrise de mine. Deci imi exprim doar umila-mi parere si atat.
Emanuel Bod wrote:
Aşa ceva aş vrea să văd şi pe piaţa traducerilor din România. O solidaritate profesională, conştientizarea faptului că dacă eu accept azi să traduc la preţuri de dumping pentru că sunt flămând, o să stric piaţa şi pentru colegii mei traducători şi pentru mine însumi pentru că data viitoare clientul îmi va pretinde acelaşi preţ de dumping. Astfel, voi continua să trăiesc de pe o zi pe alta şi voi rămâne tot flămând
Dacă vrei să câştigi mai mulţi bani din traduceri ai două variante, pentru că poţi jongla cu 2 variabile, volumul de comenzi şi preţul:
Îţi menţii preţul actual şi atragi mai multe comenzi (poate faci chiar o reducere promoţională şi atunci sigur ai mai multe comenzi), ceea ce înseamnă că lucrezi mai mult, te stresezi mai tare, te uzezi mai mult, te consumi prematur şi îţi scurtezi viaţa profesională activă (ne gândim pe termen mediu şi lung).
În a doua variantă îţi ridici preţul (la minim 50 RON/pagină standard de exemplu) şi atunci lucrezi acelaşi volum ca înainte sau poate mai puţin, dar câştigi mai mulţi bani fără a munci cu mult mai mult decât înainte. Mai mulţi bani înseamnă condiţii de trai mai bune, îngrijiri medicale mai bune, trai mai lipsit de griji de unde rezultă o creştere a speranţei de viaţă.
Ce vreau să spun cu asta: că toţi traducătorii merită să aibă clienţi buni care plătesc bine şi la timp, clienţi pe care i-au fidelizat prin calitatea serviciilor oferite (vorbesc din proprie experienţă, nu doar aşa utopic).
Cred că orice traducător cu puţin discernământ îşi dă seama care este calea cea mai bună de urmat dintre cele două variante.
Şi putem ajunge toţi acolo prin solidaritatea de breaslă, prin aderarea la o asociaţie profesională puternică, prin adoptarea Codului Deontologic al profesiei, prin respectarea unor standarde de calitate înaltă, prin formare şi perfecţionare continuă şi prin menţinerea unor preţuri de bun simţ, care să-ţi acopere toate cheltuielile şi să-ţi permită să obţii şi un profit.
Emanuel, tocmai aici e problema: cei care practica preturi de dumping in mod frecvent si repetat nu sunt freelancerii, fiindca, exact cum zici tu, ei sunt interesati sa poata trai din munca lor, sa poata trai decent, deci nu practica dumpingul, fiindca nu isi permit. Problema este cu unele birouri de traduceri. Accentuez: doar unele, deci nu toate, dar din pacate destul de multe, prea multe. Este forba de cei care practica proxenetismul intelectual; sigur ca lor le convine si isi permit sa practice dumpingul, fiindca nu e munca lor in joc, ci a traducatorilor. Deci acesti proxeneti nu numai ca nu pun osul la munca si nu au facut o traducere in viata lor, ba mai rau, traiesc din exploatarea omului de catre om si isi platesc de mizerie traducatorii. Cu rata ridicata a somajului in Romania, nu e de mirare ca isi gasesc oameni care sa accepte sa lucreze ca traducatori pentru ei, nu de putine ori chiar fara carte de munca, fara acte in regula etc. Cum ii scriam si Cristianei intr-un mail, exista si pe proz astfel de cazuri, unul m-a tepuit si pe mine o data. Deci un freelancer sigur nu isi bate joc de munca lui proprie si personala; pe cand un exploatator din asta nu are nici un fel de scrupule sa-si bata joc de munca altora, a acelora pe care ii exploateaza la sange.
Si apropo de ce zici tu legat de "solidaritatea de breasla" si de "conştientizarea faptului că dacă eu accept azi să traduc la preţuri de dumping pentru că sunt flămând, o să stric piaţa şi pentru colegii mei traducători şi pentru mine însumi pentru că data viitoare clientul îmi va pretinde acelaşi preţ de dumping."
Emanuel, e mai rau decat crezi, fiindca la unii nu mai e vorba de inconstienta, ci pur si simplu de rea-vointa: adica sunt care exact asta vor sa faca: sa strice preturile si piata altora, fiindca, fiind vorba de exploatatorii de care vorbeam mai sus, nu e munca lor in joc, ci a traducatorilor pe care ei ii exploateaza. Si un astfel de peste nu lucreaza cu unul, doi, trei traducatori, ci cu foarte multi, ia comenzi multe, tocmai fiindca e ieftin, cere clientului final preturi de dumping si nu-i pasa ca pierde la bucata, fiindca el castiga la cantitate. Dar pierd ceilalti de pe piata, care sunt corecti.
Cristiana Coblis wrote:
Unii colegi care lucrează în domeniul ăsta al notarialelor de ani buni pretind că de exemplu din lista de traducători autorizaţi din Cluj circa 75% nu mai sunt de găsit la coordonatele de pe listă. Nu ştiu cât adevăr este în chestia asta. Problema principală este: oricine ai fi, dacă poţi obţine o calificare profesională valabilă pe baza unui dosărel nici nu prea stufos sau greu de întocmit, fără să te coste nimic (doar vreo 20-30 RON maxim), ai alege să nu o obţii sau să o obţii? Evident că alegi să o ai acolo, poate chiar aleg părinţii pe criteriul: lasă că e bună, să fie aici! Întrebarea se pune, dacă aş putea obţine o calificare profesională ca strungar depunând un dosărel, aş face-o? Nu. Sau, de ce nu poţi obţine o calificare profesională ca (nu ştiu ce să zic ca să fie cât de cât neutru şi potrivit) funcţionar bancar sau chiar ghid pe baza unui dosărel şi atât? Pentru că unii îşi apără profesiile, alţii nu. Nouă ni se pare corect să aibă oricine patalama de traducător (mie nu, dar altora da).
Mă tot mir ce naiba e aşa de atrăgător la ea: o hârtie nenorocită, mai e şi urâtă ca naiba. Unde e magia, mă depăşeşte. Bănuiala mea e că prea vedem pe toate gardurile "traduceri autorizate", "traduc orice document la 50.000 de lei pagina, rapid şi perfect". Când vezi aşa ceva peste tot, nu te gândeşti că dacă atât e preţul trebuie să fie ceva uşor, care ţac-pac se face, ca trasul unei pagini la xerox, a booming market? De ce permitem intoxicarea oamenilor cu asemenea percepţii false? Chiar nu avem nici o urmă de mândrie profesională?
Cristiana, e foarte mult adevar in afirmatia respectiva. Si aici in Constanta si cred ca in toata tara e cam aceeasi situatie: eu zic ca pe putin 80% din cei ce au autorizatia de la M.J. nu o folosesc. De fapt, nici nu sunt traducatori, nici notariali nici de nici un fel, fiindca e exact ce zici tu: sunt absolventii de filologie care si-au luat autorizatia numai fiindca li se dadea, in baza diplomei de licenta si a altor hartii usor de obtinut si adaugate la un dosarel si a platii la CEC a taxei de autorizare, care este foarte mica, era sub 200.000 lei; si daca iei exact pragul din anexa 4, daca traduci 2 caziere, ti-ai scos taxa aia si mai primesti si rest.
Deci astia sunt profesori, in primul rand, asta e locul lor de munca de baza. Unii mai fac si traduceri, dar din an in paste, fiindca mai mult sunt la scoala decat acasa, deci nu au timp sa faca traduceri notariale, care sunt de regula urgente si foarte urgente. Stiu din proprie experienta cum pierdeam eu clienti cand lucram in invatamant: omul suna, voia traducere urgenta de acte, eu eram la serviciu si ii ziceam sa vina mai tarziu, cand ajung acasa de la munca, omul zicea ca e prea tarziu si nu poate astepta atata si precis se ducea la alt traducator. Ei, de cand mi-am dat demisia de la servicu, e altceva: stau toata ziua acasa la calculator si muncesc, deci daca suna clientul, sunt disponibil urgent, daca nu am deja alta comanda mai mare in lucru. Asta e: deci profesorii astia care lucreaza din an in paste nu iau decat o infima parte din traducaerile pietei, profesorii de limbi straine cu autorizatie M.J. Nu astia ne iau clientii, dimpotriva, ei isi pierd clientii lor, fiindca sunt la scoala si nu au timp de traduceri, iar clientii lor vin la noi, care stam acasa toata ziua si suntem disponibili. Plus ca e exact cum ziceai, adica multi isi iau autorizatia asta doar ca sa nu zica ca n-au si asa ceva, nu ca sa lucreze cu ea. Nici nu s-au obosit macar sa se duca la Administratia Financiara sa fie luati in evidenta. Si chiar cunosc caz care zice: "De ce sa ma duc? Ca eu oricum nu lucrez, ca nu am timp, nici nu imi place, dar da bine intr-un CV sa zic ca o am si pe asta". E clar ca un astfel de "traducator" nu imi face si de fapt nimanui nu face prin nimic concurenta, fiindca el de fapt nu exista, degeaba are autorizatia, daca nu o foloseste si pe piata nu e prezent.
Ei, dar acuma am pierdut cativa clienti din pricina astora care lucreaza din an in paste: oamenii au intrebat de pret, au intrebat si de pretul de legalizare si le-am zis ca s-a scumpit, ca e 208.000 lei, iar replica clientului a fost: "Cum?! Pai am mai sunat adineauri la altcineva, sa ma interesez, si mi-a zis ca legalizarea e 80.000 - 100.000 lei. Ma duc acolo!" Normal ca respectivul sau respectiva care lucreaza din an in paste n-a mai fost la notariat de cateva saptaluni poate si habar nu avea ca s-au scumpit legalizarile, de unde i-a zis omului la telefon ce i-a zis. De asemenea e normal ca nu-i va face omului legalizare la 80.000 - 100.000 lei precum i-a zis, ca nu are cum, doar daca nu pune bani din buzunar sa achite diferenta la notariat. Dar e la fel de normal ca omul, odata ajuns la respectivul sau respectiva, nu mai vine inapoi, chiar daca intre timp afla ca si acolo s-a schimbat pretul de legalizare. Sau poate omul are surpriza sa afle, abia cand vine sa-si ia traducerea, ca mai are de achitat o diferenta la legalizare... Ei dar asta n-o sa mai dureze prea mult, dupa ce toti afla de noile preturi de legalizare, nimeni nu le mai pomeneste pe cele vechi la telefon.
De ce sunt atractive notarialele? Am mai zis-o: pe de o parte fiindca nu muncesti foarte mult la ele, odata ce ai modelele deja in calculator, dar trebuie sa fii foarte atent la detalii, sa nu gresesti la nume, cifre etc., deci se cere o foarte mare atentie si putere de concentrare, sa nu iti scape nimic; pe de alta parte, sunt atractive fiindca au cea mai mare cautare. Am mai zis: mie imi vin foarte rar oferte de traduceri nenotariale, iar daca imi vin, nu de putine ori am probleme: ba se tiganesc la pret, ba renunta la comanda, aia nu vor, aialta nu le convine etc. Dar chiar si asa: sunt rare traducerile nenotariale. Eu sigur as muri de foame, daca nu as avea autorizatie sa pot sa fac notariale. Si vad ca la fel e si la birouri: de mai bine de 1 an si ceva de cand lucrez cu 2 birori, pe langa ce fac singur ca PFA, am primit doar niste instructiuni la o camera digitala, niste descrieri de saltele pt. paturi de spital, niste instructiuni de cuptor cu microunde, cateva scrisorele particulare si un raport de firma, cu bilant, cont de profit si pierdere, situatia activelor etc., care nu le voiau legalizate; asta de la birouri. Iar ca PFA, in 5 ani de zile de cand lucrez, am avut si am mereu niste scrisorele particulare de la o doamna care are amant un mos din Germania care ii tot trimite bani si pachete pe de-ascunsul si toata corespondenzta e in germana, ca sa nu stie sotul si copiii ei, apoi tot asa niste bilanturi etc. care nu le voiau legalizate, apoi niste instructiuni de telefon mobil, niste instructiuni de masina de spalat, niste instructiuni de aparat auditiv, deci proteza de aia de pus la ureche si - singurul lucru substantial, peste 30 de pagini - niste chestii de stomatologie, tehnica dentara, pt. un cabinet stomatologic; erau niste articlole ori dintr-o revista, ori dintr-o carte de aia cu editori si cu articole de mai multi autori; mie imi aduceau xeroxurile, erau despre mulaje, linguri de luat amprente dentare, tehnici de pregatit aceste linguri, tehnici de luat amprentele, apoi despre realizarea dintilor din metaloceramica etc. Atat, in 5 ani de munca, deci le numar pe degete, iar singurii dintre clientii nenotariali care au platit corect, exact cat le-am cerut, fara sa se tiganeasca, si au venit de mai multe ori cu materiale la tradus au fost astia cu cabinetul de stomatologie. Numai ca intre timp au tradus cam tot ce le trebuia si acuma stiu sa lucreze, nu le mai trebuie momentan nimic. Deci foarte prost merge pe nenotariale, nu se cauta, nu ai clienti. Si repet, nu numai la mine e asa, ci si la birourile cu care colaborez: au clienti garla, dar pe notariale.
Explicatia pentru cele spuse mai sus, pentru faptul ca nu se cauta traduceri nenotariale cred ca e existanta angajatorilor, patroni de firme, care angajeaza o singura persoana, platita si asa ca vai de ea, o biata fiinta obligata sa faca servicii de toate felurile: secretariat, traduceri, contabilitate si nu de putine ori si servicii mai putin decente, daca seful o cere. Nu mai zic ca biata fiinta uneori e obligata si sa lucreze cu mult peste program, sa lucreze si acasa etc. Iar biata fiinta tace si inghite orice, in toate sensurile, numai sa aiba un serviciu, sa ia un salariu, in conditiile astea de somaj ridicat si scumpete atotcuprinzatoare. Ca daca zice ceva, maine o da seful afara si gaseste 100 in locul ei. Pai daca patronii au o astfel de persoana angajata, normal ca face ea traducerile nenotariale si nu mai apeleaza la traducatori.
Cristiana Coblis wrote:
Lucian vorbeşte aici şi de traducerile editoriale care sunt un al treilea caz, de fapt. E greu de spus de ce preţurile la edituri sunt atât de proaste, poate pentru că editorii au o asociaţie în care hotărăsc cât să ne plătească şi se ţin de ce hotărăsc? Zic şi eu, nu ştiu. Dacă ne uităm că preşedenţia e deţinută de Humanitas şi vicepreşedinţia e Polirom şi citim în continuare lista de membri, vedem greii pieţei editoriale care plătesc în general 2 euro pe pagină ÎN BLOC. Bani puţini, termene scurte la predare şi lungi la plată şi pretenţiile foarte mari. Tot ce nu vrei la un client Foarte adevărat, dar de ce oare le merge? Totuşi piaţa editorială este infimă în comparaţie cu cea de specialitate şi are problemele ei particulare, peste tot în lume. Oamenii nu mai citesc, deşi se pare că citesc mai mult cărţi de dezvoltare personală şi de specialitate, mult traduceri, deci după capul meu, ar trebui ca acestea să fie mai bine plătite... Totuşi sunt plătite la fel, în bloc, de toţi editorii. Să nu mai vorbim de termene. Aici deja e jale. Ce putem face? Am putea face ca şi ei: hotărâm un preţ şi nu coborâm sub el nici noi, sau putem să discutăm cu ei şi să le expunem cum vedem noi treaba, ca de la ATR la AER sau invers, vedem cum iese.
Eu nici nu stiam ca editurile au o astfel de organizatie. Deci mai sunt si altii care impun preturi, nu numi Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania. Nu-i interesant? De ce alte profesii pot avea uniuni, asociatii, organizatii, ligi sau cum s-o numi - numele nu e important - care pot sa impuna preturi, iar traducatorii nu?
Lucian Alexandrescu wrote:
În privinţa celor care "stau pe gard" şi aşteaptă ca ATR - pentru că şi-a dat osteneala să existe - trebuie să facă totul pentru ei (ba chiar mai şi critică ATR), nu pot decât să le spun că, indiferent de aparenţe, în cele din urmă nu obrăznicia salvează România.
Dreptul la asociere nu înseamnă că este obligatoriu ca toţi doritorii să fie primiţi sau că toată lumea să beneficieze de "drepturi". Cine vrea să beneficieze de drepturile membrilor ATR sau crede că este destul de bun/bună pentru a fi membru al ATR trebuie să încerce să se înscrie. Dacă este admis/admisă, OK. Dacă nu, cu tot regretul, nu cred că mai are multe de spus pe forumuri publice în privinţa pretenţiilor de traducător / traducătoare. Am impresia că mulţi au crezut că ATR este un "moft". Nu este. Suntem serioşi, altfel nu ne apucam de aşa ceva.
Problema asta e, cum zicea si Mihai Badea la Bucuresti cand a fost semniarul ala Wordfast. Trebuie ca lumea sa fie atrasa cu ceva, ca sa adere la ATR. Atunci se punea mare accent pe faptul ca a picat reautorizarea. Dar acum? Uite, eu m-am gandit sa ader la ATR, ok, numai ca: pe de o parte are cotizatie anuala cam mare, am zis-o si atunci, la Bucuresti. Pe de alta parte, Lucian pune problema de a beneficia sau nu de drepturile membrilor ATR. Care sunt drepturile acelea? Aici e totul: ca sa fie atrasi oamenii, trebuie sa li se ofere ceva, astfel incat ei sa simta ca merita sa se inscrie si sa plateasca taxe, cotizatii etc. Si aici normal ca punga omului e cea mai importanta: daca ATR ii apara traducatorului punga, atunci normal ca omul se simte protejat si vrea in ATR si i-ar da cotizatie oricat. Uite, eu de pilda, cum ziceam, ma gandeam sa ader la ATR si daca ATR mi-ar garanta impunerea unor praguri minime, atunci i-as da cotizatie oricat, din toata inima, as ramane membru pe viata si m-as stradui sa fac tot ce as putea pt. ATR.
Numai ca pe celalalt fir, Cristiana zicea ca ATR nu poate impune praguri in toata tara, ci numai membrilor sai. Pai aici iarasi e ceva. Inseamna ca ar trebui facut ceva, astfel ca toti traducatorii sa fie obligati sa fie mambri ATR, sau altfel spus, ala nu-i traducator, care nu e membru ATR. Cu Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania (UNNPR)cum e? Exista notar care sa nu fie membru in ea? Eu stiu ca nu. Uniunea asta e impartita in camere, care sunt raspandite in tara, deci fiecare notar tine de o camera. Parca asa am citit pe siteul lor. Iar UNNPR propune praguri, iar ministrul justitiei le accepta prin ordin, sau cum e? Din firul asta am aflat ca si Asociatia Editurilor din Romania (AER) impune niste praguri si, asta da culmea obrazniciei, nu membrilor ei, ci traducatorilor, care nu sunt membri in asociatia lor! Ba mai rau: Notarii sunt corecti, in sensul ca pun praguri la serviciile lor, deci bani pe care ii iau ei de la clienti, nu praguri la bani pe care trebuie ei sa-i dea altora, cum face AER cu traducatorii. E clar ca asta numai corect nu e. In cazul relatiei ATR - AER ar trebui sa fie exact invers: ATR sa zica: "Astea sunt pragurile noastre, iar voi, editurile, dati minim 10 Euro pe pagina (sau 15, sau cat s-ar stabili de catre ATR ), daca nu, nici un traducator din Romania nu va mai traduce nimic pentru voi". Nu le convine, ok, sa isi caute traducatori in Somalia, sau unde vor ei, in Burkina Fasso, oriunde, dar nu in Romania. Si nici in tarile UE, fiindca intr-o tara normala nu cred ca se gaseste cineva sa lucreze de pomana.
Mihai Badea wrote:
Problema cu preţurile de dumping se va rezolva doar în momentul în care toţi traducătorii vor trebui să dea un examen serios. Atunci se vor cerne traducătorii de amatori. Cei care vor trece examenul vor creşte preţurile şi nu le va mai fi teamă că dacă ţin de preţ clientul se va duce la un absolvent de liceu care va fi fericit să lucreze şi cu 10 RON. pă părerea mea, singura soluţie de ieşire din această situaţie este să-i convingem pe cei de la Ministerul Justiţiei de necesitatea unor examene serioase de reexaminare. Ar trebui să avem pregătită şi o metodologie pe care să le-o propunem, fiindcă dacă ei încredinţează organizarea examenului tot Ministerului Culturii, se alege praful.[/quote]
Corect. De aceea, dupa umila-mi parere, cred ca tot ATR ar trebui sa o faca si pe asta, dupa modelul deja existent al UNNPR. Deci nu orice absolvent de drept ajunge notar public, ci numai cei care sustin si si iau examenul organizat chiar de Uniunea Notarilor, cu aprobarea Ministrului Justitiei. Dar cine organizeaza acest examen de notar nu e Ministerul Justitiei sau alt minister, ci UNNPR: la ei se face inscrierea, ei stabilesc tematica, metodologia, corectarea, validarea rezultatelor etc. Iaca linkul, direct de pe siteul lor:
http://www.uniuneanotarilor.ro/?p=3.3.3&lang=ro
Tot asa, eu, dupa umila-mi parere, consider ca nu orice absolvent de filologie trebuie sa fie, la simpla cerere, autorizat ca traducator, in baza diplomei de licenta, ci sa dea un examen organizat de ATR, cu aprobarea Ministerului Justitiei, dar ATR sa il organizeze, la ATR sa se faca inscrierile, ATR sa stabileasca tematica, metodologia, corectarea si validarea rezultatelor.
Mihai Badea wrote:
Astăzi, situaţia traducătorilor care-şi respectă profesia este foarte tristă. Clienţii români dispuşi să plătească 50 de RON pe pagină sunt foarte puţini. Personal nu cunosc nici unul.
Pai de aia, fiindca au de unde alege, si au de unde alege nu fiindca sunt prea multi traducatorii, ci fiindca exista dumperii care strica piata noastra si preturile noastre. Din nou fac o comparatie cu notarii publici, care si ei sunt tot liber-profesionisti ca noi, functioneaza tot in baza unei legi (Legea 36/1995) ca noi, traducatorii notariali (Legea 178/1997, sau care o mai fi acuma, ca au fost atatea legi si ordonante, ca nu mai stiu exact) si au o asociatie profesionala, UNNPR, care e pentru ei, notarii, ceea ce ar trebui sa fie ATR pentru noi, traducatorii. Notari publici sunt foarte multi, nu mergi bine, ca din 2 in 2 metri vezi birouri notariale, mai ales in orasele mari. Ba mai mult exista si birouri de notari asociati, deci 2-3 intr-un singur birou notarial! Cum de nu se mananca intre ei? Cum de la toti le mere bine si toti au clienti? De ce la ei exista diferente de preturi, dar nu foarte mari, astfel ca nu se poate vorbi de dumping? Pai de aia, fiindca organizatia lor profesionala, UNNPR, impune praguri minime, care sunt respectate in toata Romania. Chiar, ce se intampla cu un notar care ia mai putin decat pragurile impuse de UNNPR si aprobate prin ordin al ministrului justitiei? Cred ca nu-i bine, dar mai cred si ca intrebarea asta a mea nici nu-si are rostul, fiindca in mod sigur asa ceva nu exista. Nu exista notar care sa ia sub praguri. Deci e clar ca si in cazul traducatorilor asta e unica solutie antidumping, si atunci se rezolva automat si ce zicea Mihai, ca la noi nu exista client care sa dea 50 RON pe pagina de traducere. Cand va umbla de la un traducator la altul si, prin existenta pragului minim, va da la toti peste cam acelasi pret, isi va deschide punga si-l va plati, deoarece nu va mai avea incotro. Ce, la notariat nu tot asa face? E vreo problema de cand s-au scumpit taxele notariale? Oamenii, oricat de nemultumiti ar fi, scot banii si platesc, ca au nevoie de serviciile respective. La fel ar fi si la traducatori: clientul ar plati, ca nu ar avea incotro, daca ar exista pragul minim obligatoriu pentru toti traducatorii, aprobat tot prin ordin al ministrului justitiei. De ce sa fie toti traducatorii sub umbrela Ministerului Justitiei? Pai in cazul traducatorilor notariali e clar de ce: fiindca Ministerul Justitiei ne autorizeaza; in cazul celor nenotariali, cred iarasi ca totusi, cea mai mare legatura e tot cu Ministerul Justitiei si nu al Culturii, al Constructiilor sau mai stiu eu al cui. Daca faci o traducare medicala aiurea si moare un om din cauza ta, sau daca faci o traducare tehnica aiurea si se intampla ceva nasol, cu pagube materiale si chiar pierderi de viati omenesti, explodeaza o fabrica sau cine stie ce se poate intampla, asta e ceva pentru care raspunzi, ajungi si la parnaie daca e. Deci e clar ca tot de Ministerul Justitiei tine. Si in momentul in care o sa avem un ordin al ministrului justitiei referitor la traducatorii din toata Romania, exact cum e cel referitor la notarii publici din toata Romania si cu praguri la diversele tipuri de traduceri, stabilite de ATR si aprobate prin ordinul ministrului, hartie semnata de secretar de stat din ministru si cu stampila rotunda a Ministerului, precum si cu semnatura si stampila ATR (deci exact cum e anexa asta cu stampila de la M.J. si de la Uniunea Notarilor), atunci problema e rezolvata pentru totdeauna.
Cristiana Coblis wrote:
E dificil să vorbim despre tarife fără a diferenţia, însă e necesar să vorbim despre tarife şi despre bunele practici care includ şi politicile antidumping. Evident o astfel de discuţie se poate duce între oameni interesaţi de această profesie pe termen lung. Indiferent cum am ajuns în ea, prin ce căi sau prin ce mijloace. Traducătorii sunt şi trebuie să fie de multe feluri şi formaţii sau specializări, atâta timp cât sunt profesionişti şi interesaţi de binele acestei profesii, e în regulă.
Din punctul meu de vedere, 50 RON ar trebui să fie pragul sub care să nu acceptăm NICI O TRADUCERE, de orice fel. Astea sunt părerile mele, nu neapărat corecte. E o discuţie şi fiecare e liber să spună cum vede lucrurile şi ce consideră el că e de făcut.
Da, cum am zis si pe firul celalat, cel cu anexa: trebuie minim 240.000 lei la caziere, certificate etc. si minim 450.000 sau chiar 500.000 la restul actelor; la fel, acest prag de 450.000 - 500.000 ar putea fi si pentru traducatorii de la edituri, ca oricum, fata de 2 euro pe pagina, e mare diferenta. Sau gandit un prag separat, hotarat cu cei ce lucreaza efectiv in domeniu, adica la edituri, asa ar fi cel mai corect. Sa nu mai vina AER sa puna praguri la bani pe care trebuie sa-i dea si nu sa-i ia, ca una ca asta nu s-a mai pomenit niciunde. Deci tocmai asta ziceam: trebuie impuse praguri minime decente si obligatorii in toata Romania, la toti traducatorii, indiferent daca sunt notariali sau nu si indiferent daca sunt PFA sau firme. Numai asa se poate combate dumpingul. Dar asta nu se poate la nivel individual, nu pot impune nici eu, nici X, nici Y sau Z, ci asta trebuie sa faca o organizatie profesionala a traducatorilor, care ii reprezinta pe acestia si interesele lor profesionale si profesional-financiare. Fiecare profesie are ceva, o organizatie din asta, indiferent ca se cheama uniune, asociatie, liga, sindicat etc. Daca la altii se poate, a se vedea si cazurile din tot firul asta, deci UNNPR si AER, atunci in cazul traducatorilor de ce nu se poate? OK, daca nu se poate, inseamna ca aici ar trebui umblat, adica schimbat ceva astfel incat sa se poata de acum incolo. Fiindca e clar ca trebuie totusi sa se poata, daca la alte profesii, precum notarii si editurile, se poate. A nu se intelege gresit, nu sunt contra ATR sau de astea, nu critic ATR, decat poate in sensul unei critici constructive, adica ATR e bine ca s-a infiintat si ca merge, dar ar fi si mai bine daca ar ajunge sa poata impune praguri. In felul asta, traducatorii ar simti ca au intr-adevar o organizatie profesionala care le reprezinta interesele si le apara punga, lucru care, cum ziceam eu, mi se pare cel mai important. Deci ATR sa fie tipul acela de organizatie profesionala cum e UNNPR, a notarilor, de pilda. Si atunci toata lumea ar fi in ea si ar plati cotizatie oricat, iar profesia noastra s-ar dezvolta, ar propasi, sa zic asa, iar ATR de asemenea. Iar asta ar fi totodata si condamnarea la moarte a dumpingului si executarea sentintei.
Daca am zis prostii, corectati-ma, fiindca eu nu ma supar; repet, nu am intentionat sa atac pe nimeni, tot ce am scris e spre binele nostru, al tuturor, deci implicit si al meu.
[Edited at 2005-07-10 14:54]
[Edited at 2005-07-10 14:57]
[Edited at 2005-09-01 21:21]
| | | | Mihai Badea (X)
Luxembourg
English to Romanian
+ ...
Cristiana Coblis wrote:
Mai ales dacă după ce stai trei ore să corectezi câteva pagini pline de greşeli, îi spui PM-ului că ai petrecut mai mult timp decât era bugetat şi în nesimţirea lor în loc să zică măcar mersi, îţi cer să faci un raport cu toate greşelile care îţi mai ia încă trei ore.
Munca de revizor mi se pare şi mie una dintre cele mai ingrate. Mai ales atunci când trebuie să faci rapoarte amănunţite!
În plus, atunci când se descoperă greşeli, vina o poartă în principal revizorul şi mai puţin traducătorul, deşi traducătorul a fost plătit cel puţin dublu faţă de revizor.
Apropo de revizie, cunoaşteţi clienţi români care să dorească traduceri verificate de revizori independenţi? Eu unul îmi şi imaginez un dialog cu un potenţial client român:
Eu: Dacă doriţi, pot da traducerea dumneavoastră unui coleg care o va revizui. Revizia v-ar costa 1/3 din preţul traducerii.
Clientul: Păi de ce s-o revizuiască un coleg? Ce, dumneavoastră faceţi traduceri cu greşeli? Eu am crezut că sunteţi traducător serios!
A, ştiu şi cu cine aş putea avea acest dialog. Cu clientul care mi-a spus că nu vrea să plătească şi spaţiile . Trebuia să-i scriu şi eu: „Dacănuvreţisăplătiţispaţiile,văfacşieuotraducerefărăspaţii.Văplace?!”
Şi apropo de spaţii, voi aţi reuşit să convingeţi vreun client român să vă plătească la cuvânt? Eu nu. În schimb am hotărât că, dacă vor numărătoare pe caractere, trebuie să-mi plătească şi spaţiile.
| | |
|
|
|
Cristiana Coblis
Romania
Local time: 18:35
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
| depinde cum priveşti | Jul 10, 2005 |
Ovidiu, traducătorii nu sunt numai autorizaţi şi nu există numai traduceri notariale. Tocmai asta e ideea care se vehiculează în acest fir. Dacă ţie ţi se cer acestea e pentru că tu asta faci, ar fi culmea să-ţi ceară să traduci documentele pentru o staţie spaţială. Mie nu mi se cer astfel de traduceri notariale pentru că nu îmi place să le fac, nu posed nici un şablon de nici un fel şi nu umblu pe la nici un notariat. Asta nu mă împiedică să văd piaţa şi să văd un... See more Ovidiu, traducătorii nu sunt numai autorizaţi şi nu există numai traduceri notariale. Tocmai asta e ideea care se vehiculează în acest fir. Dacă ţie ţi se cer acestea e pentru că tu asta faci, ar fi culmea să-ţi ceară să traduci documentele pentru o staţie spaţială. Mie nu mi se cer astfel de traduceri notariale pentru că nu îmi place să le fac, nu posed nici un şablon de nici un fel şi nu umblu pe la nici un notariat. Asta nu mă împiedică să văd piaţa şi să văd unde sunt problemele. Dar hai să încercăm să vedem the bigger picture.
Cu părere de rău ATR nu se va subordona MJ-ului şi nici avem intenţia să organizăm vreodată examene aprobate de MJ sau de alt minister, ci independente. Nu avem de gând să afcem servicii MJ-ului pe banii şi pe munca noastră. Cu concursul lor poate, dar independente. Am mai vorbit despre diferenţa dintre uniunile înfiinţate de stat şi pe lângă care, prin lege, nu este voie să se mai înfiinţeze altele cum e Colegiul Medicilor, Uniunea Avocaţilor etc. Cred că am ajuns şi atunci la concluzia că nu asta ne dorim.
Beneficiile oferite de o entitate non-profit sunt de trei feluri: materiale, de apartenenţă sau solidare şi ideologice. ATR oferă cred dintre acestea mai multe decât alte organizaţii pentru traducători. În acelaşi timp, lucrăm la adăugarea unor beneficii exclusive pentru membri, aşa numitele beneficii selective. Astea sunt chestii care se obţin dacă ai putere de negociere, nu ţi le dă nimeni pe ochi frumoşi şi vin în timp, ceea ce este foarte trecut cu vederea. Crezi că Colegiul Medicilor a ajuns unde este şi au avut beneficiile pe care le au din prima zi? Nu, şi le-au câştigat în timp pentru că au avut un ţel comun, cu alte cuvinte: ideologie şi solidaritate. De acolo se construieşte. Aşa că îmi permit să-mi exprim părerea că am început de unde trebuie, este părerea mea de cârmaci, poate alţii vor face altfel sau mai mult în locul meu, nu zic nu. Îi invit cu toată sinceritatea să facă, avem nevoie de lideri şi de oameni care să preia responsabilităţi.
Dacă ATR a devenit în circa 7 luni asociaţia pentru traducătri cu cel mai mare număr de membri din România este pentru că oferă ceva cu care traducătorii se identifică şi nu toată lumea se gândeşte exclusiv la beneficiile materiale, mai sunt şi altele care pe oameni îi atrag la fel de mult, poate pe unii mai mult. Asta pot să spună membrii ATR şi voluntarii ATR care susţin prin eforturile lor activitatea ATR. Au motive pentru a o susţine şi în timp vor avea şi mai multe, dar nu peste noapte, pentru că ar însemna să mint şi nu voi face aşa ceva cu bună-ştiinţă.
Se întâmplă că eu am studiat destul de mult şi de mulţi ani cum trebuie să fie un ONG şi îmi permit să susţin că beneficiile materiale contează cel puţin la fel de mult ca celelalte: ideologice şi de solidaritate.
De asemenea, îmi permit să menţionez în numele colegilor că nu ne dorim să creem impresii false, suntem ceea ce suntem şi nu ne propunem să replicăm Colegiul Medicilor sau Uniunea Notarilor. Apartenenţa la ATR nu bagă nimănui bani în buzunar, ATR informează, formează, educă şi promovează tot ce este legat de traducători şi drepturilor lor nepatrimoniale. ATR creează comunităţi şi oportunităţi, aduce coeziune şi îmbogăţeşte prin schimb de idei şi informaţii. Cine va şti să profite de aceste lucruri şi este business oriented, va putea să-şi rentabilizeze afacerea personală cu eforturi personale şi va putea să cunatifice la sfârşit cât a câltigat de pe urma aflării unei informaţii mai devreme decât alţii. Îmi permit să cred şi este părerea mea personală că ceea ce avem noi este mai frumos şi mai interesant decât acest tip de uniune (gen Colegiul Medicilor) şi va deveni şi mai interesant.
Oricum, am dobândit o poziţie centrală pe care nu intenţionăm să o irosim, ci să o consolidăm. Poate nu dispunem de atâtea fonduri câte au avocaţii sau medicii, dar cotizaţia anuală este cu mult mai mică decât cea a avocaţilor sau medicilor, poate că modelul de funcţionare pe bază de voluntariat are şi câteva dezavantaje, dar cred că aceste lucruri fac parte din caracteristicile şi specificul noastru şi au şi multe părţi bune.
În privinţa cotizaţiei, e punctul tău de vedere. A fi membru în ATR nu este obligatoriu şi nici nu dorim să impunem asta ca o obligaţie niciodată. Nu asta ne propunem. Dacă tu te întrebi ce-ţi iese ţie şi stai pe margine, ce ar trebui să se întrebe cei care lucrează voluntar la ATR de câţiva ani buni, cu mult dinainte ca ATR să dobândească personalitate juridică? Poate o întrebare mai bună ar fi ce i-a atras pe membrii ATR în ATR şi nu în altă organizaţie? De ce am reuşit să facem atâtea lucruri cu muncă şi cu eforturi voluntare? Lumea ne respectă pentru valorile şi faptele noastre, atâtea câte am putut să realizăm în acest scurt timp, nu pentru că este obligată. Eu cred că asta face mai mult decât orice.
Însă, recunoaştem că există pragmatism, recunoaştem că pentru mulţi valorile fondatoare ale ATR sunt "bla-bla-uri şi texte" şi mulţi vor ceva tangibil ca beneficiu şi de asta nu se înscriu nici în ATR nici în altă organizaţie. Lucrăm la chestia asta de ceva vreme, poate nu aşa de repede cum ar vrea unii, ci în ritmul nostru care e mai aşezat şi mai temeinic Vom încerca să răspundem cât de curând şi la această întrebare: ce-mi iese mie dacă ader la ATR? Şi probabil ATR va fi singura asociaţie pentru traducători care să aibă un răspuns clar la toate cele trei tipuri de beneficii: materiale, ideologice şi de solidaritate.
Din nou, nu este oligatoriu ca răspunsurile noastre să fie cele mai bune şi unicele. Noi am pornit spre mirarea multora de la consolidarea unor valori comune, chestii de care nu are nimeni timp în zilele noastre, am reuşit să creem un consens naţional în jurul unui set de principii pe care noi am dori să clădim ceva durabil în timp. Nu ne-am făcut iluzii şi nici speranţe deşarte, nu ne-am aşteptat de la bun început să accepte toată lumea ideile noastre şi nici să ne crediteze necondiţionat cu încredere, dar suntem în grafic şi vom continua pe acelaşi drum, pentru a ne îndeplini obiectivele, ţinând cont de valorile noastre fondatoare şi fără a face concesii. Cine doreşte să ne susţină e binevenit, avem nevoie de mai mulţi oameni care să se implice ca voluntari pentru că numai aşa vom putea face mai multe lucruri, avem nevoie de mai mulţi membri pentru că ATR se susţine financiar numai din cotizaţiile membrilor, nu avem datorii de plătit faţă de nimeni şi nici nu ne subordonăm nici unor interese străine. Cine nu doreşte să ne susţină, nu este obligat şi poate să aştepte până treaba e gata făcută.
Deci după cum vezi, nu ne grăbim să convingem pe nimeni cu forţa, nu ne dorim membri cu orice preţ, pentru că nu am pornit şi nu ne-am bazat niciodată pe ideea asta, nu suntem o sectă care să vă bată la cap să vă convertiţi la ATR-ism, ci suntem nişte oameni pe care până acum i-au strâns la un loc nişte valori profesionale comune, care sunt o motivaţie mai puternică decât nişte reduceri la nu ştiu ce, cifre-cifre care să ia ochii. ▲ Collapse
| | | | Cristiana Coblis
Romania
Local time: 18:35
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
Mihai Badea wrote:
Apropo de revizie, cunoaşteţi clienţi români care să dorească traduceri verificate de revizori independenţi?
Foarte dragi colegi care doresc şi plătesc revizii independente şi le consideră indispensabile. Şi bravo lor. Va veni în timp. Să recunoaştem că multe birouri oferă o gamă mai restrânsă de servicii lingvistice decât unii freelanceri. Paradoxal, dar foarte adevărat.
Chiar mă gândeam, Mihai, zilele trecute. Gosh, cred că ATR Flash e singura publicaţie care are ca politică două revizii succesive şi diferite la fiecare text. De fapt cam trei până la urmă, cred că ne-ar concedia orice editură pentru chiţibuşăreala asta, noroc să putem să facem ce vrem şi cum vrem Oricum, după mine, eşti un revizor excelent.
| | | | Cristiana Coblis
Romania
Local time: 18:35
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
| să nu comparăm merele cu perele | Jul 10, 2005 |
Ovidiu, hai să nu amestecăm lucrurile, notarii sunt notari, traducătorii sunt traducători. Ei au un model care le convine lor, noi avem alt model. De ce nu ne raportăm mai bine la asociaţii pentru traducători.
Link pentru link:
beneficii oferite de ATA: http://www.atanet.org/bin/view.pl/13464.html
Examenele de c... See more Ovidiu, hai să nu amestecăm lucrurile, notarii sunt notari, traducătorii sunt traducători. Ei au un model care le convine lor, noi avem alt model. De ce nu ne raportăm mai bine la asociaţii pentru traducători.
Link pentru link:
beneficii oferite de ATA: http://www.atanet.org/bin/view.pl/13464.html
Examenele de certificare organizate de ATA:
http://www.atanet.org/bin/view.pl/285.html
Şi în Anglia:
beneficii:
http://www.iti.org.uk/indexMain.html
sau IOL
http://www.iol.org.uk/membership/default.asp
examene: http://www.iol.org.uk/qualifications/default.asp
Şi menţionez că în UK nici nu se consideră obligatorie validarea certificării traducerii de către altcineva decât de către un traducător şi nici în SUA, după câte ştiu eu.
Membership-ul în aceste organizaţii este pur opţional şi au mii de membri fiecare. Şi îţi pot umple ecranul cu exemple din ce fac asociaţiile pentru traducători. Aş vrea să avem un punct comun de discuţie şi nu să amestecăm aici profesii care nu au legătură cu traducătorii şi se ocupă de problemele lor. ▲ Collapse
| | | | Mihai Badea (X)
Luxembourg
English to Romanian
+ ...
| Asociaţii şi avantaje | Jul 10, 2005 |
Eu cred că ATR a făcut până acum destule lucruri cât să merite încrederea traducătorilor. Unul dintre acestea este „ATR Flash”. Eu până acum am contribuit în special la partea de revizie, dar sunt colegi care aproape număr de număr îşi dedică o parte din timpul lor pentru a scrie articole dintre cele mai interesante, cu informaţii foarte utile.
Profit de ocazie pentru a le spune celor care nu &#... See more Eu cred că ATR a făcut până acum destule lucruri cât să merite încrederea traducătorilor. Unul dintre acestea este „ATR Flash”. Eu până acum am contribuit în special la partea de revizie, dar sunt colegi care aproape număr de număr îşi dedică o parte din timpul lor pentru a scrie articole dintre cele mai interesante, cu informaţii foarte utile.
Profit de ocazie pentru a le spune celor care nu ştiu că ATR Flash a început publicarea unei serii de articole (coordonată de drd Ciprian Dumea) despre instituţiile Uniunii Europene. Aceste articole le vor fi extrem de utile celor care vor dori să se prezinte la examenul din această toamnă. După cum poate ştiţi, vor fi verificate şi cunoştinţele candidaţilor cu privire la instituţiile europene. Aşa că, această serie este tocmai ce ne trebuie ca să ne putem prezenta la examen pregătiţi şi din acest punct de vedere.
Probabil că ştiţi, nici cei care scriu articolele, nici cei care le verifică şi nici cei care se ocupă de machetarea revistei nu primesc o remuneraţie pentru asta. În schimb, îşi plătesc conştiincios cotizaţia …
Eu sper ca aderarea la ATR să aibă cât de curând o valoare palpabilă, cuantificabilă. Până la urmă este firesc ca omul să se întrebe: dar eu ce primesc în schimbul acestor bani? În prezent, toţi traducătorii care s-au înscris într-o bază de date beneficiază gratuit de lucruri pe care alte asociaţii le rezervă doar membrilor. Aşa cum aici, pe Proz.com, există servicii de care beneficiază doar cei care plătesc, aşa vor trebui să existe şi servicii oferite de ATR doar membrilor plătitori. O asociaţie are nevoie de fonduri pentru a-şi desfăşura activitatea şi pentru a-şi realiza obiectivele, iar aceste fonduri nu pot veni decât din cotizaţii.
Pentru Ovidiu, care este foarte nerăbdător: să nu uităm că nucleul ATR este la Cluj . Se lucrează mai încet, dar ce e cel mai important, foarte temeinic.
[Edited at 2005-07-10 16:39] ▲ Collapse
| | |
|
|
|
Cristiana Coblis
Romania
Local time: 18:35
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
| ai puţintică răbdare :D | Jul 10, 2005 |
Mihai Badea wrote: Pentru Ovidiu, care este foarte nerăbdător: să nu uităm că nucleul ATR este la Cluj . Se lucrează mai încet, dar ce e cel mai important, foarte temeinic . [Edited at 2005-07-10 16:39]
Tineretul ăsta nerăbdător ATA a ajuns unde este în circa un secol, lucrurile astea iau timp, aşa că trebuie multă muncă, perseverenţă şi multă răbdare. Nu ne-am propus să vindem gosoşi, aşa că, mai bine acceptăm adevărul: ceea ce nu s-a făcut în domeniul ăsta de mulţi-mulţi ani (nu îndrăznesc să aproximez câţi) nu se poate face TOT peste noapte. Vă înţeleg elanul tineresc, dacă vreţi repede, vă invit să puneţi umărul Mai repede de atât, numai dacă ne luăm bicicletă
Ciprian Dumea face o treabă excepţională cu articolele din seria "Traducător pentru Europa", a primit mesaje de apreciere şi cred că seria aceasta vine la momentul ideal şi este coordonată excelent. ATR Flash are o concepţie puţin diferită de alte reviste, de exemplu de ATA Chronicle, la care eu sunt abonată şi care a fost laureată de FIT ca cea mai bună revistă pentru traducători. Ei au o anumită structură tematică fixată (de exemplu numărul din ianuarie este despre terminologie, martie despre marketing, aprilie despre client education, mai despre adaptation etc.) articolele se trimit de către autori cu două luni înainte de apariţia numărului şi mie îmi ajunge publicaţia peste alte 30 de zile, practic pe când primesc publicaţia it's all old news). Puţin cam rigid mecanismul şi uneori articolele care apar într-un număr nu sunt chiar pe tema respectivă.
Pentru ATR Flash noi am dorit altceva. ATR Flash este mai dinamică şi am ales să mergem în timp real şi scriem întotdeauna despre evenimente recente, nu mai vechi de câteva săptămâni. Asta ne permite să ne adaptăm şi să includem lucruri de maximă actualitate şi interes, aşa credem noi. De aceea, ATR Flash este o revista electronică lunară, singura din domeniul traducerilor şi interpretariatului din România. Recent am dobândit şi cod ISSN şi suntem înregistraţi la Biblioteca Naţională.
Fluxul de lucru la un număr al ATR Flash durează aproximativ o lună, deci este relativ scurt, începe cu alegerea temelor şi subiectelor pentru articole şi propunerea articolelor (fie noi propunem autorilor, fie autorii ne transmit articole), articolele se primesc până în 15 ale fiecărei luni, după care urmează două revizii lingvistice, efectuate de doi revizori diferiţi. Apoi articolele în forma finală intră la paginat şi se începe distribuirea lor. După care trecem deja la următorul număr, practic nu există timpi morţi la ATR Flash.
Într-adevăr suntem foarte norocoşi, Comitetul de redacţie al ATR Flash este absolut minunat şi lumea scrie din plăcere la revistă şi pentru că consideră că este un canal bun de a atinge un grup-ţintă de specialitate, ceea ce lipsea până la apariţia ATR Flash. În orice caz, avem planuri mari şi frumoase şi pentru dezvoltarea ATR Flash, dar prefer să nu le dezvăluim decât la momentul oportun.
Oricum mulţumim celor care trimit mesaje după fiecare număr al ATR Flash şi ne-au susţinut mereu. Puţini ne-au dat mari şanse de a atinge numărul 5, dar iată că îl vom publica în curând pe al 12-lea şi conţinutul a sporit considerabil, de la 3 la circa 20 pagini standard, ceea ce consider că e un lucru bun, sunt destule de scris şi de analizat şi în acest domeniu şi sunt destule de comunicat.
[Edited at 2005-07-10 17:44]
| | | | | Umila-mi parere II | Jul 13, 2005 |
Azi am o zi mai libera si pot sa scriu mai mult. Vad ca unele chestii scrise de mine in postarea anterioara nu s-au inteles exact, sau poate nu le-am exprimat eu bine. Musai sa dau unele explicatii. Nu intentionez sa atac si sa jignesc pe nimeni, repet, doar imi scriu umila-mi parere, pe care nu doresc s-o impun nimanui cu forta - de altfel nici nu am cum - ci doar o exprim, atat.
Sunt de acord ca ATA si alte organizatii similare functioneaza bine, au un nr. mare de membri si reprez... See more Azi am o zi mai libera si pot sa scriu mai mult. Vad ca unele chestii scrise de mine in postarea anterioara nu s-au inteles exact, sau poate nu le-am exprimat eu bine. Musai sa dau unele explicatii. Nu intentionez sa atac si sa jignesc pe nimeni, repet, doar imi scriu umila-mi parere, pe care nu doresc s-o impun nimanui cu forta - de altfel nici nu am cum - ci doar o exprim, atat.
Sunt de acord ca ATA si alte organizatii similare functioneaza bine, au un nr. mare de membri si reprezinta ceva in tarile lor. Dar SUA si tarile vest-europene sunt tari prospere, cu o economie de piata sanatoasa, in care functioneaza bine principiul concurentei si in care atat calitatea produselor si serviciilor cat si pretul corect sunt apreciate asa cum trebuie. Acolo lumea are alt mod de a gandi si aprecia lucrurile, nu ca la noi in Romania. Romania e inca foarte departe de acele tari, atat din punct de vedere economic, cat mai ales din punctul de vedere al mentalitatii oamenilor. La noi, majoritatea clientilor, exact cum spunea si Mihai: il intreaba daca e autorizat, nu daca face traduceri bune, ca si cum patalamaua aia garanteaza o calitate buna a traducerii. Ei, aia e: la noi pe multi clienti nici nu-i preocupa chestiunea calitatii traducerii, sau ii preocupa foarte putin. La noi lumea e pusa pe capatuiala: adica toti vor sa castige cat mai mult si sa cheltuiasca minimul necesar. Deci si la traduceri, vor umbla in primul rand dupa traduceri cat mai ieftine, fiindca isi zic: "Pai autorizati sunt toti, deci toti fac cam tot aia, asa ca de ce sa platesc mai mult unuia, daca pot plati altuia mai putin?" Cred ca peste 90% din clientii romani sunt amatori de chilipiruri si nu de traduceri de calitate.
Ideea e sa facem ceva care merge la noi, care tine la noi, adica aici in Romania. Atata timp cat exista dumperii care ne fac concurenta neloiala, mentalitatea oamenilor, deci a clientilor, nici vorba sa se schimbe: vor continua sa umble dupa chilipiruri. Ei trebuie obisnuiti sa dea preturi mai mari pe serviciile noastre. De buna voie, pana-i haul asta nu cred ca o sa se intample. Dar daca s-ar impune praguri obligatorii in toata tara, atunci clientii astia, oricat ar cauta ei chilipiruri, nu le-ar mai gasi, fiindca toata lumea va lua minim pragul. Sigur ca vor fi diferente intre traducatorul X si Y si Z etc., dar ele vor fi peste prag si nu sub prag. Notarii au inteles acest lucru si au luat masura necesara: impunerea de praguri, care sa asigure o concurenta decenta. Daca nu faceau asta, multi cum sunt pe kilometru patrat, adica exact ca noi, traducatorii, ajungeau la acelasi dumping ca noi, traducatorii. Amatorii de chilipiruri ar fi zis la fel: "Imi trebuie o procura. De ce sa dau 300.000 pe ea la notariatul X, cand la Y costa doar 100.000?". Dar fiind pragul de 300.000, clientul amator de chilipiruri nu are unde sa-si faca procura cu 100.000, fiindca toti notarii respecta pragul. Cel mult gaseste, si sigur gaseste, procuri cu peste 300.000 onorariu, dar sub acest prag pana-i haul nu va gasi; ma rog, 30 RON, ca acuma se socoteste deja mai totul in moneda cea noua.
Ca tot am pomenit de notari, din nou fac o precizare: nu doresc sa amestec merele cu perele, cum zicea Cristiana, nu, nici vorba. Eu nu zic ca ATR ar trebui sa fie o replica perfecta, deci sa copieze intru totul Uniunea Notarilor. Nu, dar ceea ce este bun la Uniunea Notarilor, de ce sa nu preluam si noi, traducatorii, si sa adaptam tot ce se poate adapta, la specificul si necesitatile profesiei noastre? Nu de alta, dar ei, notarii, prin UNNPR, organizatia lor profesionala, au facut multe chestii bune, care le-au adus numai foloase, numai bine si nimic rau. De ce sa nu facem si noi, traducatorii, asemenea chestii, care ne-ar aduce numai foloase, adica numai bine si nimic rau?
De ce zic ca ar trebui sa ne comparam cu notarii? Fiindca ei sunt liber-profesionistii cu care traducatorii au cele mai multe similitudini. Si aici nu ma refer doar la traducatorii notariali, ci la toti traducatorii, la profesia de traducator in general. Asta deoarece alti liber-profesionisti, de pilda medicii, cu ei si eu zic ca nu prea ne putem compara, fiindca avem foarte putine in comun. La medici nu se pune atat problema pragurilor si nu stiu ca ei sa aiba praguri minime. Dar oare de ce? Cei care lucreaza la stat, orcum lucreaza pe salariu. Ca mai pica si pe de laturi, asta e partea a doua. Dar cei cu cabinete particulare au toti preturi mai degraba mari decat mici. De ce? Fiindca baga o gramada de bani in dotare, aparatura performanta, instrumente etc. Numai pe un scaun stomatologic dai o groaza, ca sa nu zic pe un bloc operator cu toata dotarea necesara, cum au chirurgii plasticieni, de pilda. Normal ca dupa aia cer clientilor preturi cat pot de mari, ca sa scoata cat mai repede cat au bagat in dotari. Si cum toti baga cam aceiasi bani, e normal ca si preturile sa fie la mai toti cam tot pe acolo. Si un medic nu lucreaza singur, are nevoie de personal in plus: minim o asistenta medicala; daca e chirurg, are nevoie si de anestezist etc., plus ca are o secretara-receptionista care face programari, se ocupa de fisele pacientilor etc. Deci exista si aceste cheltuieli de personal. Plus un sediu adecvat, unde platesti chirie, ca de altfel si costurile utilitatilor (apa, curent elecric etc.). Nu poti practica medicina acasa, nu poti face operatii, extractii dentare etc. in patul din dormitor, pe masa din sufragerie, in cada de baie etc. Deci astea sunt niste cheltuieli sigure. Si cine stie cate or mai fi, nu stiu exact; maica-mea nu are cabinet particular si nici nu e genul care sa-si faca, habar n-ar avea sa se ocupe de el.
Ei, spre deosebire de medic, traducatorul nu are cheltuielile astea uriase: poate lucra acasa, ceea ce multi si fac, deci chiria pica; pentru cei ce lucreaza acasa, pica si costurile utilitatilor, ca ele oricum sunt ale casei, deci ori faci traduceri acasa ori nu faci, tot platesti intretinerea, curentul etc. Apoi ce dotare grozava ii trebuie unui traducator, in afara de un calculator cu Windows si Office (Wórd e suficient de cele mai multe ori, nici nu trebe tot Officeul!), un monitor si o imprimanta, eventual si un scanner? Si asta e valabil atat la PFA-uri, cat si la firme. Cine lucreaza cu firme in regim de colaborare, n-are nevoie nici macar de scanner, e suficient ca are biroul scanner si scaneaza documente si i le trimite traducatorului pe mail. La fel e si cu imprimanta: daca lucrezi cu un birou, tu, traducator, nici nu ai avea nevoie de imprimanta: trimiti traducerea pe e-mail, biroul o verifica si o scoate la imprimanta lui. Sau daca lucrezi numai online, inclusiv pt. clienti externi. Ma rog, daca esti cintit, iti trebuie, ca intocmesti factura in limba straina cu seria si nr. facturii in lb. romana din facturier, o scoti la imprimanta, o semnezi si o stampilezi, apoi o scanezi color si o trimiti clientului.
Deci traducatorului nu-i trebuie nici macar o dotare specifica profesiei sale: un calculator, un monitor si o imprimanta are oricine, de asemenea un spatiu locuibil. Deci oricine care are asa ceva, oricand se poate apuca si de traduceri. Si azi cam toata lumea are asa ceva. Nu trebuie investitii speciale. Nu-i ca la doctori, unde daca nu ai dotare si spatiu adecvat, nu poti face mare lucru. Ar fi CAT-urile, dar cati si le cumpara? Pariez pe o lada de bere ca 90% cel putin dintre traducatorii din Romania nu folosesc nici un CAT, nu numai persoane, ci si firme; si mai pariez si ca pe putin jumatate din ei nici nu stiu ce-i aia. Deci nici nu se pune problema sa-si cumpere. Deci in ce priveste dotarea necesara muncii noastre, e clar ca nu ne asemanam cu medicii, dar in schimb de asemanam cu notarii. Ce vezi in notariat? Minim 2 calculatoare, minim 2 monitoare, minim o imprimanta, cam asta e. In rest, registre si dosare de-ale lor si cam atat. A, mai e si unealta aia manuala, un fel de presa, nu stiu exact cum se numeste, de se aplica timbru sec cu ea. In rest, doar chiria pe sediu si plata utilitatilor (curent, apa etc.)
Care-i ideea? Pai tocmai asta e: la noi nefiind cheltuieli mari cu dotarea, nu exista nici tendinta de a scoate aceste cheltuieli printr-o formulare corespunzatoare a preturilor, cum se vede in cazul medicilor. Deci fiindca traducatorul nu baga bani in dotare, nici nu se gandeste sa-i scoata. De aia exista preturi scazute, de aia exista dumping. La fel ar fi si in cazul notarilor, numai ca acestia au inteles pericolul care-i paste si tocmai de aia au facut ce au facut si au reusit sa impuna praguri si in felul acesta, asa multi pe kilometru patrat cum sunt, toti o duc bine si au un trai decent. Si-au dat si ei seama ca alta solutie de combatere a dumpingului si a concurentei neloiale nu este, decat asta, adica impunerea de praguri unice, care sa poata fi depasite doar in sus, nu si in jos.
De asta ziceam eu: noi, traducatorii, fiind intr-o situatie foarte asemanatoare cu a lor, adica multi pe kilometru patrat pana-i haul, ar trebui sa facem ceea ce au facut notarii: sa impunem praguri. Daca la notari asta a dat roade, atunci precis ca si la noi o sa dea. Repet, ma refer la toti traducatorii, nu numai la cei notariali. Ei, notarii au facut asta nu fiecare de unul singur, ci toti laolalta, strans uniti, prin organizatia lor profesionala, care e UNNPR. Deci daca ei au facut asa si le-a mers, atunci si noi, traducatrorii, ar trebui sa facem la fel: deci tot asa, toti laolalta, strans uniti, prin organizatia noastra profesionala, adica ATR.
In felul acesta, ATR ar face ceea ce spuneam in postarea lunga anterioara: ATR ar atrage oameni, care nu s-ar mai plange ca e cotizatia mare, ci ar plati-o din toata inima, fiindca ar simti ca nu ar plati-o degeaba. Fiindca e exact ce ziceam: ca sa fie atrasi oamenii, trebuie sa li se ofere ceva, astfel incat ei sa simta ca merita sa se inscrie si sa plateasca taxe, cotizatii etc. Si aici normal ca punga omului e cea mai importanta: daca ATR ii apara traducatorului punga, atunci normal ca omul se simte protejat si vrea in ATR si i-ar da cotizatie oricat. ATR, prin aceasta, deci prin impunerea pragurilor, le-ar oferi traducatorilor ceva concret si palpabil si spre folosul lor. Eu la astfel de foloase financiar-profesionale ma referisem, nu la faptul de a te inscrie in ATR pentru bani, sau stiu eu, alte avantaje, bilete la munte (la mare mie nici nu mi-ar trebui, ca sunt din C-tza), bonuri de masa sau cine stie ce alte chestii. Nu, ci strict la combaterea dumpingului si concurentei neloiale prin aceasta impunere de praguri minime unice pe tara, dar desigur, diferentiate pe tipul de traducatori si traduceri. Adica un traducator de carti medicale sau tehnice grele nu-i normal sa ia pe pagina cat unul care traduce carti de copii mici. Ei, daca asta s-ar realiza, atunci in felul asta, traducatorii ar simti ca au intr-adevar o organizatie profesionala care le reprezinta interesele si le apara punga, lucru care, cum ziceam eu, mi se pare cel mai important. Daca dispare dumpingul, atunci castigam mai mult si nu vom ezita sa ne aratam recunostinta vesnica fata de ATR, care a facut asta, si sa ne inscriem in ea si sa platim la zi toate taxele si cotizatiile, ba chiar sa-i facem si donatii, atat cat ne permite punga. Deci in sensul acesta am vorbit de avantaje financiar-profesionale: prin munca noastra proprie, care, prin grija ATR, care va impune praguri minime, nu va mai fi tepuita si dumpuita.
Alta problema majora dupa cea a dumpingului si a concurentei neloiale e exact ce zicea multa lume, si Veronica, si Mihai si cred ca toata lumea e de acord ca exista asa ceva, din pacate: nu exista o garantie a calitatii pe piata traducerilor. Asa e. Faptul ca ai autorizatie M.J. nu inseamna ca traduci bine. Apropo de chestia asta: eu am apucat sa dau examenul din sesiunea octombrie-noiembrie 2004 la M.C.C., pe care l-am si luat, mi-au dat si certificatul verde cu numele gresit, l-am trimis inapoi, dupa o convorbire telefonica prealabila, iar ei mi-au trmis altul, care e corect. Ei, am vazut lume care la acel examen picase, oameni care la germana nu numai ca au luat sub 7,00, care era pragul minim ca sa iei atestatul, ci au luat sub 4,00, ceea ce e foarte grav. Ei, daca se mentinea reautorizarea, aceste persoane ce aveau autorizatia veche in baza diplomei de licenta, nu s-ar mai fi autorizat degraba. Ei asa, acuma lucreaza bine mersi in continuare, si va puteti inchipui cu totii ce traduceri fac. Deci, cum zicea si Cristiana, s-a inlocuit o lege proasta cu una si mai proasta.
Ei, tocmai a venit vorba de examenele M.C.C. Astea se dau pe toate domeniile. De cand vizitez acest forum, am putut vedea din postarile majoritatii forumistilor ca lumea in general nu e de acord cu ele, sau ma rog, nu e multumita de ele. De fapt nu atat de ele, ci de maniera in care sunt organizate, adica in dorul lelii, precum si cu faptul ca nu sunt prea relevante in ce priveste adevarata competenta de traducator; iar cu competenta de interpret, chiar ca nu are nici o taina o testare care consta in traducerea cu dictionare a unui text scris. Deci cam toata lumea se plange de aceste examene, iar eu zic si eu ca pe buna dreptate.
Ei, Cristiana zicea ca ATR va organiza in viitor exemene de traducatori dupa model ATA si alte organizatii similare din statele din Europa de Vest. Foarte frumos. Ca de altfel tot ce a facut ATR pana acum. Deci eu nu am zis niciunde si niciodata ca ATR n-a facut nimic sau ca a facut putin. Nu, dimpotriva, bravo ATRului ca exista si ca a facut atatea, si ATR Flash si seminarii Trados, pe unde au fost, Wordfast si tot ce mai face. De asta zic ca e foarte bine ca in viitor va organiza si examene. Dar: Cum vom face sa impunem aceste examene, adica sa facem ca aceasta certificare ATR sa valoreze ceva, sa fie nu numai recunoscuta, ci si apreciata etc.? Fiindca aici e problema: ATR va certifica numai pe acei traducatori care merita, adica aceia care dovedesc ca sunt competenti si sunt in stare sa ofere un standard de calitate. Bun. Dar in paralel, toate loazele or sa primeasca autorizatia M.J. in baza diplomei de licenta sau a certificatului verde de la M.C.C. Sau ma rog, cine nu vrea notariale, doar certificatul M.C.C., in urma unor examene date in dorul lelii. Atunci care e scofala? E clar ca nici una.
Deci ca sa dea roade certificarea ATR si sa aiba greutate si efectele dorite, deci in primul rand ridicarea calitatii si eliminarea incompetentei, ar trebui ca ATR sa fie unica organizatie profesionala care sa poata certifica traducatori, ba mai mult decat atat: ATR ar trebui sa fie unicul organ, unica institutie in tara asta care sa certifice traducatori, in toate domeniile: tehnic, economic, juridic, medical, literatura etc. Asta ar rezolva pentru totdeauna problema examenelor: nimeni nu s-ar mai plange ca sunt in dorul lelii, cum sunt cele de la M.C.C., fiindca astea de la ATR ar fi cum trebuie si separate pt. traducatori si interpreti, nu in aceeasi oala ca la M.C.C. Examenele M.C.C. ar trebui sa fie desfiintate cu totul. La fel, autorizarea traducatorilor notariali facuta de M.J., s-ar face nu in baza diplomei de licenta, ca pana acum, ca asa s-au autorizat toate loazele, nici in baza certificatului verde de la M.C.C. pe stiinte juridice, ci in baza certificatului de traducator de la ATR, obtinut in baza reusitei la niste examene serioase si riguroase, nu in dorul lelii ca alea de la M.C.C. Deci decat sa ne tot plangem de examenele M.C.C. ca sunt naspa si ca autorizarea M.J. nu e corecta, mai bine am prelua noi, traducatorii, prin ATR, aceste atributii de examinare si certificare a traducatorilor. Asa e si la UNNPR: doar UNNPR organizeaza concurs de notar. In rest, nimeni altcineva in toata Romania, nici un organ si nici o organizatie, deci nu exista institutii paralele care sa faca acelasi lucru. Pe cand la noi, daca e ATR pe de o parte si M.C.C. si cine o mai fi pe de alta parte, n-am facut nimic.
Cristiana Coblis wrote:
Cu părere de rău ATR nu se va subordona MJ-ului şi nici avem intenţia să organizăm vreodată examene aprobate de MJ sau de alt minister, ci independente. Nu avem de gând să afcem servicii MJ-ului pe banii şi pe munca noastră. Cu concursul lor poate, dar independente.
Dar nu e vorba sa ne subordonam M.J., ci doar sa colaboram cu el, sa-l facem sa aprobe pragurile noastre si examenele noastre. Sa isi dea avizul. Atat. Deci noi hotaram totul la sedintele noastre, redactam documentul, iar ei doar il semneaza si il stampileavza, dand astfel greutate hotararilor noastre. In felul asta, avem o consolidare a pozitiei ATR: adica lumea o sa zica "ok, asta e, uite ca si ministerul e cu ei". Deci nimeni nu va avea niciodata nimic impotriva. Deci am fi sub umbrela protectoare a ministerului, ceea ce ar consolida pozitia organizatiei noastre in randul lumii. Asta nu inseamna o subordonare.
Cat despre bani, nu, nu investim noi bani in examenele astea. Dimpotriva, luand exemplul Uniunii Notarilor, nu numai ca nu am baga bani, ci am scoate. La notari e asa: cine se inscrie la examenul de notar, plateste taxa de inscriere. Care nu e deloc mica. Si cum nu exista organisme paralele care sa te faca notar, ori platesti la UNNPR, ori ramai cu buzele umflate. Aia e. Deci daca ATR ar deveni unica institutie care sa certifice traducatori, astfel incat fara certificatul ATR sa nu se poata, atunci s-ar rezolva problema: toata lumea ar veni la examene si ar plati taxele de inscriere fara sa carteasca. Pe cand asa, si daca ATR va da organiza examene, lumea care va pica la ele va merge la M.C.C. (atat pt. notariale cat si pentru nenotariale), sau cu diploma de licenta sau de bac direct la M.J. (cine vrea notariale). Si nu numai ca au sanse sa se certifice, dar vor fi si mandri de certificatul lor si se vor da bengosi ca al lor e de la minister, deci e mai tare. Ca asa gandeste romanul. Vezi? Deci exact asta ar fi cazul in care ATR ar munci degeaba. Pe cand daca numai ea ar certifica traducatori, toti banii s-ar duce la ea si nu la M.C.C. Deci ATR nu are decat de castigat din examenele astea, atat material, cat si profesional, ca ar pune capat incompetentei de ambele parti: si incompetentei celor care fac examene in dorul lelii la M.C.C. si incompetentei unora din traducatori, pe care ATR nu i-ar mai certifica.
Cristiana Coblis wrote:
Am mai vorbit despre diferenţa dintre uniunile înfiinţate de stat şi pe lângă care, prin lege, nu este voie să se mai înfiinţeze altele cum e Colegiul Medicilor, Uniunea Avocaţilor etc. Cred că am ajuns şi atunci la concluzia că nu asta ne dorim.
Pai da, si Uniunea Notarilor, deci UNNPR e tot ceva in genul asta. Si uite cate chestii bune si utile au reusit ei sa faca pentru profesia lor. Dar apropo de uniunile astea unice, de ce crezi, Cristiana, ca nu sunt bune? Ce dezavantaje ar avea? A nu se intelege gresit: intreb asta, fiindca eu chiar nu vad nici un dezavantaj si vad o groaza de avantaje la ele, de asta si am tendinta sa fac comparatie cu ele, ba mai mult, chiar mi-as dori sa fac parte dintr-o astfel de uniune unica. Dar daca i-as vedea si dezavantajele, poate ca nu as mai fi atat de entuziast si nu mi-as mai dori asta. Deocamdata nu e nici o astfel de uniune a traducatorilor din Romania. De ce nu ar fi ATR asa ceva? Toata lumea ar asculta de ea, s-ar inscrie in ea si nu ar mai avea concurenta, fiindca ATR ar fi singura.
Cum ziceam, cu medicii nu prea ne putem compara, diferentele sunt foarte mari, dar cu notarii si avocatii nu vad de ce nu. Si ei sunt liber-profesionisti ca noi, si ei folosesc o dotare minima ca noi, deci nu baga bani in aparatura sofisticata cum fac doctorii, si ei sunt multi pana-i haul, ca in ziua de azi numai cine nu vrea si n-are bani nu face dreptul, ca sunt o groaza de facultati, inclusiv particulare etc. Ce sa zic? Din cate stiu, si avocatii au praguri minime, inclusiv pentru asistarea din oficiu. De asemenea, UNBR, adica Uniunea Nationala a Barourilor din Romania, este cea care organizeaza examenul de primire in barou, precum si examenul de definitivare in barou, iar candidatii se inscriu la sediul baroului unde vor sa lucreze si platesc o taxa de inscriere in contul UNBR. Deci iacata ca si avocatii, la fel ca si notarii, stabilesc ei insisi, prin uniunea lor, cine intra in randurile lor si se apara astfel de incompetenta, de concurenta neloiala, iar prin praguri scapa si de dumping. De asemenea, si in cazul avocatilor, unica sansa sa poti practica meseria de avocat este sa reusesti la examenul organizat de UNBR. ALternative nu exista.
De asta zic, noi traducatorii n-ar trebui, oare, sa facem la fel? Nu de alta, dar daca asteptam sa ne apere altii interesele, daca asteptam ca M.J. sa fie mai corect in autorizarea traducatorilor, daca asteptam ca M.C.C. sa faca examene ca lumea si nu in dorul lelii, daca asteptam sa dispara dumpingul de la sine, putem sa asteptam pana la pastele cailor, ca n-o sa se schimbe nimic. Noi, traducatorii, noi trebuie sa schimbam ceva, sa luam in mana problemele noastre si sa le rezolvam noi insine, dupa modelul altor profesii din Romania, desigur insa, cu adaptarile necesare specificului si necesitatilor profesiei noastre. Modelul altor tari si a altor organizatii de traducatori nu stiu cum ar prinde in Romania. Nu putem sa mizam doar pe educarea clientilor. Asta e un proces foarte lung si anevoios, iar la economia fragila a Romaniei, unde mai toti clientii sunt amatori de chilipiruri (inclusiv firme mari!) si cauta sa plateasca cat mai putin. Pana sa avem clienti educati, ajungem, doamne fere, sa murim de foame, asta in timp ce dumperii profita din plin. Nu-i asa ca nu asta vrem?
Ei, de aia zic eu ca trebuie sa avem o strategie pe termen mai lung, dar totusi nu foarte lung, care sa cuprinda urmatorii pasi:
1. Recunoasterea ATR ca organizatie profesionala unica a traducatorilor din Romania.
2. Recunoasterea ATR ca singura institutie din Romania care organizeaza examene de traducator.
3. Autorizarea si reautorizarea tuturor traducatorilor si interpretilor de catre ATR prin examenele mentionate la punctul 2, separat traducatori, separat interpreti, deci nu in aceeasi oala ca la M.C.C. Un traducator certificat de ATR va deveni automat si membru ATR si va plati toate taxele, cotizatiile etc. catre ATR si va ramane in ea pe viata, sau pana o paraseste, dar atunci ATR sa-i anuleze certificatul de traducator si sa nu mai poata lucra, sau daca ATR il exclude pentru motive temeinice, la fel.
4. Impunerea de praguri minime unice pe tara, diferentiate pe categorii de traduceri si domenii de activitate, impreuna cu Ministerul Justitiei si/ sau al Finantelor. Precis ministerul se va bucura: cu cat pragurile vor fi mai mari, noi, traducatorii, vom castiga mai mult, deci si impozitul va fi mai mare. Asa ca statul nu ar avea decat de castigat din asta, deci precis se va grabi sa aprobe pragurile noastre. Cred ca tot pe asta au mizat si notarii si avocatii. Si le-a mers. SI inca le merge. Lumea da cat cer ei si basta.
Numai asa, luand masurile astea, vom fi puternici, iar organizatia noastra va prospera atat cantitativ cat si calitativ, ATR isi va consolida pozitia si credibilitatea, ATR isi va mari nr. de membri si isi va mari si resursele financiare din cotizatii si taxe de inscriere la examene si deci ar avea fonduri mai multe ca sa intreprinda seminarii si tot felul de chestii utile pentru traducatori. Deci toate astea ar fi spre binele nostru, al tuturor traducatorilor, spre propasirea profesiei de traducator in general. ▲ Collapse
| | | | lucca
Romania
Local time: 18:35
English to Romanian
TOPIC STARTER | Constat cu surprindere... | Jul 13, 2005 |
...că sunt iniţiatorul acestui fir (uitasem).
Mă simt obligat, oarecum, să mai spun şi eu ceva.
Adevărul probabil că este undeva la mijloc. Nu merge nici o abordare maximalistă (ATR are exclusivitatea examenelor, a tarifelor minimale etc), şi nici una total neintervenţionistă (că atunci ne vor inunda - inundaţiile! - dumpingiştii, black-gray-iştii şi alte asemenea creaţii... lingvistice). Ar fi bine dacă ATR ar putea deveni organizaţia unică reprezentantă a inte... See more ...că sunt iniţiatorul acestui fir (uitasem).
Mă simt obligat, oarecum, să mai spun şi eu ceva.
Adevărul probabil că este undeva la mijloc. Nu merge nici o abordare maximalistă (ATR are exclusivitatea examenelor, a tarifelor minimale etc), şi nici una total neintervenţionistă (că atunci ne vor inunda - inundaţiile! - dumpingiştii, black-gray-iştii şi alte asemenea creaţii... lingvistice). Ar fi bine dacă ATR ar putea deveni organizaţia unică reprezentantă a intereselor traducătorilor de toate felurile, dar pentru asta ar trebui să primească statutul de organizaţie de utilitate publică. Acest lucru nu este uşor (este nevoie de un timp prestabilit şi de criterii prestabilite, conform legii; evident, există o lege, altfel orice veleitar şi-ar putea face organizaţie unică a traducătorilor; no further comment De asemenea, ATR ar trebui să aibă mai mulţi membri (acest lucru trebuie repetat în mod neostenit; Cartagina trebuie distrusă şi ATR trebuie să aibă mulţi membri
Mai este o categorie de persoane care fac traduceri (uneori bune) despre care se vorbeşte puţin sau de loc, dar care cred că este importantă. Este vorba despre specialişti stricţi (activi şi chiar cunoscuţi într-un anumit domeniu profesional), care traduc numai din când în când (cu contracte de colaborare şi cu "vaduri" de obicei mici, dar sigure), care se mulţumesc cu plata pe care o primesc (aceea care este , şi care, practic, _nu se consideră traducători_, nu sunt interesaţi de ProZ, ATR etc. Am constatat că nu sunt puţini. Pe aceştia nu prea văd cum am putea să-i facem să se implice.
Pentru că tot repetă alţii acest lucru, vreau să subliniez şi eu că toate cele de mai sus nu sunt decât opiniile mele personale, fără să implice ATR în nici un fel. Oi fi eu membru fondator ATR, dar asta nu înseamnă că deţin vreun "adevăr absolut".
Este foarte posibil ca alţii, membri sau nemembri ai ATR să aibă idei mai bune decât mine.
[Edited at 2005-07-13 19:33] ▲ Collapse
| | | | | Pages in topic: < [1 2 3 4] > | There is no moderator assigned specifically to this forum. To report site rules violations or get help, please contact site staff » Înţeleg că istoria se repetă, dar chiar nu învăţăm nimic din ea?! | Anycount & Translation Office 3000 | Translation Office 3000
Translation Office 3000 is an advanced accounting tool for freelance translators and small agencies. TO3000 easily and seamlessly integrates with the business life of professional freelance translators.
More info » |
| | Trados Studio 2022 Freelance | The leading translation software used by over 270,000 translators.
Designed with your feedback in mind, Trados Studio 2022 delivers an unrivalled, powerful desktop
and cloud solution, empowering you to work in the most efficient and cost-effective way.
More info » |
|
| | | | X Sign in to your ProZ.com account... | | | | | |
Login to reply/comment 
