| Pages in topic: < [1 2 3 4] | Probleme de traducere medicală Thread poster: lucca
|
|---|
Cristiana Coblis 
Romania
Local time: 23:13
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
| corectură, revizie, revizie de specialitate - confuzii dăunătoare | Mar 26, 2009 |
Lucian Alexandrescu wrote:
Mi s-a oferit să devin eu corector "supraspecializat". Totuşi, pentru asta ar trebui să am acces la liste de frecvenţă a cuvintelor în română (vocabular pentru cei cu nivel de 8 clase, 12 clase... 4 clase). Nici măcar nu ştiu dacă în română există astfel de liste şi habar n-am unde ar trebui să le caut.
Eu cred că pe psihiatrie ai fi un revizor de specialitate excelent, Lucian.
M-ar interesa partea cu listele de cuvinte, dacă ai timp să dai nişte detalii.
Legat de restul, problemele mi se par foarte împărţite şi complexe. Soluţia este să discutăm despre ele, pentru ca ceea ce ţine de traducători, revizori, corectori şi relaţia lor cu clientul să devină mai clar. Clienţii se fac că plouă când e vorba de diferenţa dintre corectură, revizie şi revizie de specialitate. Majoritatea cer "proofreading" şi dacă-i întrebi ce operaţiuni doresc să includă acest "proofreading", de fapt ajungi la "revizie". Cu alte cuvinte, îţi furi singur căciula dacă faci revizie sau revizie de specialitate, dacă nu ţi se cere explicit şi nu te pricepi sau ţi se cere corectură - mai mult, se pot introduce greşeli grave în text într-o etapă avansată a proiectului.
Dacă ar fi să ne raportăm la standardul SR EN 15038, lucrurile ar deveni mult mai clare din definiţiile cuprinse în standard:
2.8
revizie de specialitate (review)
examinarea unui text ţintă (2.15) pentru a stabili dacă este adecvat scopului convenit, dacă se respectă convenţiile din domeniu, cu recomandarea de măsuri corective
2.10
revizie (revision)
examinarea unei traduceri pentru a stabili dacă este adecvată scopului convenit, compararea textelor sursă (2.13) şi ţintă (2.15) cu recomandarea de măsuri corective
Ceea ce se numeşte "proofreading" în engleză, în standard este, în limba română, după cum remarca Lucian mai sus, "corectură", adică verificare monolingvă, pe limba ţintă.
Diferenţa de efort, timp, abilităţi, cunoştinţe şi calificări de specialitate este cred evidentă. Revizorul (EN reviser - lingvist cu experienţă/expert) trebuie să fie o persoană diferită de traducător şi să aibă competenţa adecvată în ambele limbi, sursă şi ţintă. Revizia trebuie să includă, conform cerinţelor proiectului, compararea textelor sursă şi ţintă pentru verificarea consecvenţei terminologice, a registrului şi a stilului.
Revizorul de specialitate (EN reviewer - expert în specialitatea respectivă, nu în traductologie/filologie) trebuie să efectueze o revizie de specialitate monolingvă pentru a evalua dacă traducerea este adecvată scopului convenit şi să recomande măsuri corective.
Corectorul (EN proofreader) nu face decât să verifice textul ţintă, tipărit sau electronic, şi sarcina lui este de a găsi greşeli de ortografie, erori de formatare, precum şi de a verifica dacă textul ţintă este inteligibil în limba şi cultura ţintă fără a se raporta la textul sursă.
Despre aceste lucruri vorbesc pe larg în prezentările standardului SR EN 15038 şi cei interesaţi le pot descoperi în cuprinsul standardului.
Unii şi-ar putea imagina că de cealaltă parte a Atlanticului proofreading (corectura) este revizie şi corectura este altceva (de exemplu editing) sau invers etc. Nimic mai greşit şi pentru explicitarea noţiunilor în SUA există standardul ASTM F2575-06 "Standard Guide for Quality Assurance in Translation". Din acest standard aflăm următoarele lucruri:
3.1.7 editor, n—bilingual member of the translation team
who compares a completed translation to the source text for the
purpose of validating the accuracy of the final target text, and
gives detailed feedback.
3.1.7.1 Discussion—In many cases, the editor can also be
asked to make changes when necessary to improve the natu-
ralness of the language or accommodate the specified register
of the translated text. The editing function is sometimes
confused with proofreading, which is essentially a monolingual
activity. Furthermore, there are several terms other than editor
(for example, reviser, reviewer, and so forth) used to designate
persons who perform various aspects of the editing activity.
...
3.1.25 proofreader, n—reader of printed or electronic target
text whose task is to find typographical and formatting errors
and verify whether the text is understandable and reads well in
the target language without reference to the source text.
3.1.39 third-party reviewer/reviewer, n—person assigned by the re-
quester or supplier to evaluate a completed translation for
quality or end-user suitability.
După cum observăm în ambele standarde, european şi american, proofreader e proofreader, adică corector (face o relectură monolingvă a textului ţintă, caută typos, despărţiri în silabe incorecte, greşeli şi erori de formatare, nu se bagă la terminologie, nu are de ce să compare textul ţintă cu textul sursă, pentru că face verificare monolingvă, nu bilingvă), reviser este reviser (adică revizor) şi efectuează verificările aferente comparării textului ţintă cu cel sursă urmărind parametri precum respectarea instrucţiunilor de proiect, acurateţe, faptul că traducerea este completă (nu lipseşte nimic - cuvinte, paragrafe, pagini, capitole etc.), textul sursă este corect interpretat în traducere, se respectă terminologia adecvată.
Proofreading / corectura nu înlocuieşte în niciun fel revizia (aşa cum vor să ne tragă pe sfoară unii clienţi şi cum reuşeşsc să-i păcălească pe mulţi care nu cunosc diferenţa dintre cele două activităţi).
Ambele noţiuni - editing/revision şi proofreading sunt explicate mult mai detaliat în standardul ASTM, care costă 50 USD şi poate fi achiziţionat online de pe situl ASTM (după validarea plăţii se poate descărca imediat online, procedura fiind foarte simplă.). Pasajele fiind destul de lungi, am rezumat şi am tradus mai sus şi nu le mai copiez în engleză. Cei care au clienţi americani vor descoperi că este extrem de util.
Cum procedez eu: mi-am pregătit un textuleţ pe care-l folosesc când mi se cere "proofreading" şi care spune în mare următoarele: vă aduc la cunosştinţă că ofer serviciile de corectură (proofreading) şi revizie (revision) ca două servicii diferite, cu specificaţiile aferente (pe care le descriu pe scurt, în două rânduri, aşa cum sunt descrise în cele două standarde, cu toate operaţiunile pe care le conţin) cu tarife diferite. Nu fac cadou revizia la tarif de corectură şi nu fac nici corectură la tarif de revizie. De cele mai multe ori, clientul înţelege că nu are cum s-o dea întoarsă când îi trebuie de fapt revizie (deşi caută "proofreader"), dar am avut şi cazuri în care au fost de acord că la tariful pe care îl puteau plăti nu e cinstit să le fac revizie când mă plătesc doar pentru corectură Am avut şi cazuri în care clienţii care plătiseră şi comandaseră "proofreading" (corectură, conform descrierii detaliate cu toate activităţile cuprinse în proces) au reclamat faptul că traducerea era prea mot-a-mot. Aici trebuie să îţi dai seama şi cu cine ai de a face şi ce doreşte de fapt. Evident nu e treaba corectorului să facă schimbări stilistice şi remedierea unor traduceri prea literale implică compararea text sursă-text ţintă (care nu e treaba corectorului, ci a revizorului). Poate fi interpretată ca o nouă încercare a clietului de a obţine serviciul superior la preţul inferior prin "reclamaţie". Eu de obicei nu sar la ceartă, ci dimpotrivă, le explic din nou, calm şi politicos, că în timpul şi bugetul aferent serviciului de corectură am efectuat, conform înţelegerii, operaţiunile descrise iniţial şi le reiau detaliat. Nu am avut nicio remarcă negativă din partea clienţilor la respectivele explicaţii până acum.
Dacă în calitate de corector sau revizor nu-ţi poţi motiva "corecturile" cu motive care exclud penibilul "aşa sună mai bine" sau "e mai tehnic/medical/simpatic", însemnă că nu ţi-ai făcut treaba. Traducătorul poate şi trebuie să-şi susţină alegerile în faţa corectorului/revizorului şi aici se pot ivi medieri îndelungate care pot răpi timp mult ambelor părţi, lucru ce se poate evita prin introducerea corecturilor în mod responsabil şi cu respect faţă de celelalte părţi implicate în proiect.
Pe scurt, trebuie să ştim ce avem de făcut, să nu facem exces de zel (care, în accepţiunea mea, ar fi să ne "contrăm" colegii şi să facem cadouri şi concesii excesive clienţilor în detrimentul nostru şi al colegilor - preţul corect pentru serviciul corect). Trebuie să fim fermi pe poziţie şi să ne repetăm că serviciile le oferim noi la tarifele la care suntem pregătiţi să le oferim şi să nu batem în retragere în faţa unor clienţi care vor mult pentru puţin şi recurg la tot felul de strategii. Dacă noi nu ne cunoştem serviciile, nu ne respectăm colegii, nu ne educăm clienţii şi nu ne impunem în faţa ambilor, avem numai de pierdut pe termen lung.
Închei sperând că nu am căzut în rândul celor care nu "perspicacitează" lungimea mesajelor Fiind multe citate, folosite to make a point, sper să apucaţi să le parcurgeţi şi scuze celor care nu cunosc limba engleză (citatele sunt în engleză).
De asemenea, scuze că e puţin OT în acest fir.
[Editat la 2009-03-26 22:55 GMT]
| | | | lucca
Romania
Local time: 23:13
English to Romanian
TOPIC STARTER
Salut participarea la discuţie a tuturor celor care doresc, mai ales a filologilor/nefilologilor specializaţi în traduceri medicale (firul se cheamă Probleme de traducere medicală).
| | | | lucca
Romania
Local time: 23:13
English to Romanian
TOPIC STARTER
Cristiana, mulţumesc pentru precizările despre proofreading, corectură, revizie etc.
Am mai discutat cu clientul şi am aflat că, de fapt, ceea ce doreşte este "armonizare" (harmonization).
Un anumit instrument de lucru (scală, interviu structurat, chestionar...) trebuie tradus în română. Armonizarea încearcă să facă instrumentul "potrivit" şi echivalent din toate punctele de vedere cu mediul românesc (cei care aplică şi cei care răspund la acel instrument), sub toa... See more Cristiana, mulţumesc pentru precizările despre proofreading, corectură, revizie etc.
Am mai discutat cu clientul şi am aflat că, de fapt, ceea ce doreşte este "armonizare" (harmonization).
Un anumit instrument de lucru (scală, interviu structurat, chestionar...) trebuie tradus în română. Armonizarea încearcă să facă instrumentul "potrivit" şi echivalent din toate punctele de vedere cu mediul românesc (cei care aplică şi cei care răspund la acel instrument), sub toate aspectele (începând cu terminologia strictă şi mult dincolo de ea).
"Listele" nu se refereau la liste de frecvenţă, ci la echivalenţa a unor liste de cuvinte din instrumentul respectiv care trebuie memorate/reproduse (câine, pisică, şoarece, dar nu racoon; automobil, bicicletă, autobuz, dar nu... ricşă). Asta mi se pare logic şi justificat.
De asemenea, eventualele sarcini pe care trebuie să le execute pacientul trebuie să aibă grad de dificultate similar în română faţă de cele din original.
Am făcut bine că am mai discutat cu clientul, pentru că iniţial mi se păruse că ceea ce se cerea era mult mai dificil.
Mulţumesc pentru explicaţii.
Parcă discuţiile devin mai interesante! ▲ Collapse
| | | |
Traducere găsită întâmplător pe site-ul CNA:
"This is a food supplement. Read the prospect carefully."
| | |
|
|
|
| Traduceri care ne provoacă pirozis | Aug 12, 2009 |
Într-un episod din Columbo, un personaj (criminalul, evident...) se retrage de la masă pentru că are, conform traducerii, "dureri de inimă". În original era însă vorba despre "heartburn" - arsură la stomac. Bine că a apucat totuşi să-l interogheze Columbo...
| | | | | Struţocămilă | Aug 17, 2009 |
Dacă DEX-ul şi DOOM2-ul acceptă ambele forme - tumoră şi tumoare, totuşi unii găsesc alegerea prea dificilă şi preferă "tumoară". Are deja o mulţime de apariţii pe google.
| | | | Mircea Pauca
Romania
Local time: 23:13
English to Romanian
+ ...
"Asperger's Syndrome is a lifelong condition, not a disease"
Mai sunt nuanţe relativ fine, care nu ştiu în ce măsură se suprapun peste conţinutul cuvintelor incetăţenite in română, ce e clar în comunicare şi în acelaşi timp etic în atitudine (chiar ignorând mişcarea Political Correctness din alte părţi):
disorder > tulburare
impairm... See more "Asperger's Syndrome is a lifelong condition, not a disease"
Mai sunt nuanţe relativ fine, care nu ştiu în ce măsură se suprapun peste conţinutul cuvintelor incetăţenite in română, ce e clar în comunicare şi în acelaşi timp etic în atitudine (chiar ignorând mişcarea Political Correctness din alte părţi):
disorder > tulburare
impairment > deficit? (vezi "visually impaired" etc.)
hindrance
disability
handicap
... ▲ Collapse
| | | |
Maria Diaconu wrote:
Traducere găsită întâmplător pe site-ul CNA:
"This is a food supplement. Read the prospect carefully."
Foarte amuzant )
In ce priveste preluarea in limba romana a unor cuvinte, notiuni, cred ca e destul de trist sa nu putem gasi echivalente care sa sune mai mult a limba romana si mai putin a limba engleza.
In domeniul medical, sunt multi termeni care s-au incetatenit si care mi se par cel putin nepotriviti. Un exemplu ar fi 'dizabilitati'. Mi se pare o alegere extrem de nefericita.
Din punctul asta de vedere, polonezii (si limbile slave in general) s-au descurcat mult mai bine decat noi, care am fost un pic mai lenesi in decursul istoriei si am preferat 'furculisioane' mai mici sau mai mari.
Evident, in limba polona exista un termen propriu pentru 'dizabilitati', un termen propriu pentru economie (pe langa 'ekonomia'), chiar si pentru 'internationalizare'.
Asta imi lasa uneori impresia ca limba noastra cea frumoasa saraceste in fiecare zi.
| | |
|
|
|
| Gogule, probleme? | Oct 11, 2009 |
Există un excipient destul de des întâlnit în prospecte şi RCP-uri, "ceară montanglicol".
De ce nu mă surprinde că într-o traducere pe care am primit-o la corectat apărea "ceară motanglicol"?
[Edited at 2009-10-11 18:09 GMT]
| | | | | motanul glicol | Oct 11, 2009 |
Doar n-o să fie Arpagic singurul motan celebru
| | | | | Important pentru cei care traduc în domeniul medical-farmaceutic | Dec 15, 2009 |
Vă semnalez publicarea pe site-ul EMEA a şabloanelor QRD adnotate (în mai multe limbi, inclusiv limba română) în versiunea 7.3 (octombrie 2009), versiunea anterioară, 7.2, datând din octombrie 2006.
O resursă indispensabilă pentru cine traduce SPC-uri, PIL-uri, Labelling information etc.
http://www.emea.europa.eu/htms/human/qrd/qrdtemplate.htm
| | | | cezara lucas
Romania
Local time: 23:13
English to Romanian
+ ...
| Automated Clearing House (ACH)- ati fost platiti asa? | Jan 19, 2010 |
Automated Clearing House (ACH) functioneaza in Romania?
Daca da,
cum merge?
Va multumesc anticipat,
CL
Automated Clearing House (ACH) is an electronic network for financial transactions in the United States. ACH processes large volumes of credit and debit transactions in batches. ACH credit transfers include direct deposit payroll and vendor payments. ACH direct debit transfers include consumer payments on insurance premiums, mortgage loans, and othe... See more Automated Clearing House (ACH) functioneaza in Romania?
Daca da,
cum merge?
Va multumesc anticipat,
CL
Automated Clearing House (ACH) is an electronic network for financial transactions in the United States. ACH processes large volumes of credit and debit transactions in batches. ACH credit transfers include direct deposit payroll and vendor payments. ACH direct debit transfers include consumer payments on insurance premiums, mortgage loans, and other kinds of bills. Debit transfers also include new applications such as the Point-of-Purchase (POP) check conversion pilot program sponsored by NACHA-The Electronic Payments Association. Both the government and the commercial sectors use ACH payments. Businesses are also increasingly using ACH to collect from customers online, rather than accepting credit or debit cards. ▲ Collapse
| | |
|
|
|
lucca
Romania
Local time: 23:13
English to Romanian
TOPIC STARTER | | Resursă interesantă - abrevieri utilizate în reţetele medicale | Nov 20, 2012 |
Dacă abrevierile utilizate în reţetele medicale v-au dat dureri de cap, iată o resursă interesantă, care, deşi este din domeniul veterinar, se aplică parţial şi pentru farmacia umană:
http://www.veterinarypharmacon.com/docs/545-Ghid-Cap.5.pdfc
Paginile 3-5 ale documentului pdf conţin "Termenii uzuali şi abrevierile lor folosite în receptu... See more Dacă abrevierile utilizate în reţetele medicale v-au dat dureri de cap, iată o resursă interesantă, care, deşi este din domeniul veterinar, se aplică parţial şi pentru farmacia umană:
http://www.veterinarypharmacon.com/docs/545-Ghid-Cap.5.pdfc
Paginile 3-5 ale documentului pdf conţin "Termenii uzuali şi abrevierile lor folosite în receptura veterinară". ▲ Collapse
| | | | | Pages in topic: < [1 2 3 4] | There is no moderator assigned specifically to this forum. To report site rules violations or get help, please contact site staff » Probleme de traducere medicală | Protemos translation business management system | Create your account in minutes, and start working! 3-month trial for agencies, and free for freelancers!
The system lets you keep client/vendor database, with contacts and rates, manage projects and assign jobs to vendors, issue invoices, track payments, store and manage project files, generate business reports on turnover profit per client/manager etc.
More info » |
| | Trados Studio 2022 Freelance | The leading translation software used by over 270,000 translators.
Designed with your feedback in mind, Trados Studio 2022 delivers an unrivalled, powerful desktop
and cloud solution, empowering you to work in the most efficient and cost-effective way.
More info » |
|
| | | | X Sign in to your ProZ.com account... | | | | | |
Login to reply/comment 
